Pestii

3x puncte

categorie: Biologie

nota: 9.78

nivel: Gimnaziu

Opercul

Operculul are rol in respiratie, mai intai prin protejarea branhiilor si apoi prin marirea fluxului de apa.
Branhiile sunt membrane subtiri, ca o pana, localizate in interiorul unor deschideri din spatele capului.
Branhiile sunt echivalentul plamanilor la pesti.
Apa este aspirata prin gura si expulzata datorita miscarilor operculului.
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Pestii

Opercul

Operculul are rol in respiratie, mai intai prin protejarea branhiilor si apoi prin marirea fluxului de apa.
Branhiile sunt membrane subtiri, ca o pana, localizate in interiorul unor deschideri din spatele capului.
Branhiile sunt echivalentul plamanilor la pesti.
Apa este aspirata prin gura si expulzata datorita miscarilor operculului.

Oxigenul este absorbit din apa prin membranele branhiilor iar in acelasi timp, dioxidul de carbon este eliminat.
Pestii au opt branhii (cate patru de fiecare parte), fiecare fiind la randul ei formata din doua lamele.
Culoarea lor rosie se datoreaza vascularizatiei intense. Daca sunt mai inchise la culoare, atunci pestele are probleme respiratorii.
Unele specii (Belontiide), care traiesc in ape cu oxigen rarefiat, au dezvoltat si un organ special pentru captarea oxigenului din aer.

Solzii

Majoritatea pestilor au o armura flexibila de solzi protectori care le acopera corpul.
La unele specii acestia sunt numiti denticuli dermali. Acestia sunt de fapt niste structuri asemanatoare unor dintisori minusculi la nivel de piele. Datorita lor, pielea rechinului pare neteda si da o senzatie aspra la pipait.
La pestii ososi, solzii sunt alcatuiti din oase si arata asemeni sindrilelor unui acoperis.

Exista patru tipuri de solzi: placoid (asemanator dintilor), ganoid (in forma de diamant), ctenoid ( in forma de fagure) si cicloid ( forma rotunjita). Ctenoidul si cicloidul sunt cele mai intalnite forme de solzi.
Solzii variaza ca marime de la o specie la alta si pot fi la fel de mari ca o moneda de 5000 lei.
Pe masura ce pestele creste, nu se mareste numarul de solzi, ci dimensiunea solzilor. Solzii cresc mai repede vara, cand hrana este abundenta.

In fiecare an, „un inel anual” este adaugat pe fiecare solz. Numarand inelele anuale consecutive de pe solzi putem estima varsta aproximativa a exemplarului.
Solzii sunt acoperiti cu un strat de mucus care are proprietati antiseptice ce protejeaza pestele impotriva bolilor si a parazitilor.

Cuticula

Cuticula este un strat de mucus care contine substante de protectie inclusiv antibiotice, lizozime (o enzima care distruge peretii celulari ai anumitor bacterii), proteina reactiva C (o proteina care are proprietati antibacteriene). Cuticula reprezinta prima linie de aparare a pestilor impotriva iritatiilor din apa, a parazitilor.

Pielea

Straturile de celule ale pielii se refera la epiderma, derma si hipoderma. Epiderma (stratul exterior de celule) este foarte subtier, de obicei cuprinde 6-8 celule in latime si contine glande unicelulare care produc mucus si care sunt conectate intr-o retea de capilarii minuscule. Derma (stratul de mijloc) contine solzii, celulele de formare a solzilor, pigmentii, vasele de sange si nervii. Hipoderma este un strat gras, vascularizat intre epiderma si muschi sau oase. Ea reprezinta interfata dintre piele si restul corpului.

Linia laterala - „al saselea simt”

Pestii au un sistem unic de nervi senzoriali localizata in piele si denumita linia laterala, care in majoritatea cazurilor serveste simtului de atingere.
Linia laterala se desfasoara din spatele capului pana la coada, pe fiecare parte a pestelui.
Aceasta e formata dintr-o serie de gauri. Gaurile au conexiuni neuronale care sunt sensibile la vibratii.
Linia laterala detecteaza cea mai mica miscare a apei, ceea ce ajuta pestele sa evite obstacole, sa detecteze prada sau pradatorii in apele intunecate sau tulburi, deplasarea in bancuri.

Linia laterala poate fi observata doar in anumite ape. Arata ca si cum pestele a fost intepat cu un ac. Linia este format din canale care contin receptori dezvoltati la nivelul pielii. Vibratiile din apa sunt preluate de celule si transferate la vezica de inot care actioneaza ca un organ auditiv.
Unii oameni de stiinta cred ca pestele isi poate recunoaste semenii prin lungimea de banda receptionata de linia laterala.

Inotatoarele

Aripioarele ajuta la inot si uneori la protectie. Unele aripioare sunt in perechi, altele sunt unice. Aripioarele perechi sunt aripioarele pectorale si pelvice.
Aripioarele unice sunt cea dorsala, codala si anala. Modalitatile de utilizare a aripioarelor variaza in functie de clasa de pesti.
Majoritatea pestilor isi folosesc coada pentru a se misca prin apa iar celelalte aripioare pentru a carmi.
Inotatoarele sunt subtiri si foarte vascularizate, ceea ce le face sa fie vulnerabile la vatamari. Este usor de observat sau detectat schimbari sau vatamari ale inotatoarelor. De aceea, bolile sunt identificate mai intai la nivelul aripioarelor, care pot fi sfasiate, indoite sau pline de sange.
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles