Pestii

3x puncte

categorie: Biologie

nota: 9.18

nivel: Gimnaziu

     Pestii reprezinta clasa (conform ultimelor clasificari-supraclasa)cea mai numeroasa de animale vertebrate acvatice.Traesc si se reproduc īn apa.Au corpul acoperit de regula cu solzi,se deplaseaza cu ajutorul īnotatoarelor si a cozii,respira prin branhii(pestii dipnoi au si plamīni)Dupa structura sceletului se īmpart īn pesti cartilaginosi si ososi.

      Pestii cartila[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Pestii

     Pestii reprezinta clasa (conform ultimelor clasificari-supraclasa)cea mai numeroasa de animale vertebrate acvatice.Traesc si se reproduc īn apa.Au corpul acoperit de regula cu solzi,se deplaseaza cu ajutorul īnotatoarelor si a cozii,respira prin branhii(pestii dipnoi au si plamīni)Dupa structura sceletului se īmpart īn pesti cartilaginosi si ososi.

      Pestii cartilaginosi (au scheletul cartilaginos) au aparut cu peste 400mln.de ani īn urma . Majoritatea depun oua(acoperite cu o coaja chitenoasa rezistenta),care contin o cantitate mare de galbenus.Se cunosc circa 630de specii grupate īn subclasele holocefali si elasmobranhieni.

      Holocefalii actuali sīnt reprezentati de circa 30 specii de chimeriforme.Cel mai cunoscut este pestele chimere-europiana,īntīlnit īn marea barent(partea de sud-est).Are corpul golas,pīna la 1,5m lungime,cu o coada filiforma,datorita careia acest peste e numit si sobolan-de-mare.Īsi depune ouale īn niste capsule fusiforme de pīna la 18cm lungime.Chimera-europiana este apreciata pentru grasimia din ficat,care se foloseste ca substanta medicamentoasa.

      Elasmobranhienii actuali cuprind pesti din ordinul rechini(circa 250specii)si ordinul batoidei(circa 350specii)

      Pestii ososi (au scheletul osos)cuprind subclasele de pesti sarcopterigieni si actinopterigieni.

      Sarcopterigienii la rīndul lor se īmpart īn pesti dipnoi si pesti crosopterigieni.

      Pestii dipnoi se cunosc din devonian;majoritatea lor au desparut de acum.Īn prezent exista doar 6 specii reprezentanti ai genurilor neoceratod,lepidosiren si protopter.Singura specie din primul gen-neoceratodul se īntīlneste īn Australia de nord-est;4specii de protopter-īn Africa;pestele lenidosiren īn bazinul Amazonului.Protopterii si lenidosirenii se pescuesc. Neoceratodul este ocrotit de lege.

      Crosopterigienii se cunosc din devonian si au disparut aproape īn īntregime īn cretacicul superior.Ei sīnt considerati stramosii ai vertebratelor terestre.Unicul reprezentant actual al crosopteri- gienelor este latimeria ,care are corpul pīna la 180cm lungime,masa de pīna la 95kg si o coloratie albastra-metalica.Ea este un animal ovovipar.Traeste īn regiunea insulelor Komore.Primul exemplar de latimerie a fost prins īn anul 1938 līnga Africa de sud(unde a ajuns īntīplator).

      Dintre actinopterigieni cei mai raspīnditi si mai cunoscuti sīnt teleostenii sau pestii ososi propriuzisi,care numara peste 20000 de specii atuale.Ei au aparut circa 200mln.ani īn urma.Unii traesc īn apele marine(scrumbiile,anciousii,pestii-zburatori,scombridele s.a.),iar altii populeaza apele dulci (salmoniformele,cipriniformele,unele specii de perciforme si siluriforme).Si printre pestii ososi axista pesti electrici,de exemplu;anghila-electrica,somnul-electric s.a.Ei de-a semenea au organe electrice care produc descarcari electrice la tensiuni de 350-650 volti.Cu ajutorul lor pestii īsi ametesc victima sau speie dusmanii.

      Pestii ososi au corpul de forme variate:de fus(scrumbia,somnul),de sageata(zarganul,stiuca), de sarpe(anghila),de ac(acul-de-mare),turtit(platica,caracuda),de disc(cambula),de sfera(pestele-lu-na)s.a.

      Pestii difera mult si dupa culoare care totdeauna are un rol protector.Speciile care populeaza paturile superioare ale apei au un luciu argintiu(ocheana,sabita,scrumbia),cele care traesc la fundul apelor nu au acest luciu,pestii abisali(de mare adīncime)au o culoare rosietica,cafenie si neagra-violeta,iar cambula poate sa-si schimbe culoarea dupa culoarea nisipului sau a scoicilor.

      Unii pesti(cleanul,pastravul,somnul)sīnt capabili sa axecute miscari foarte iuti si pot īnvinge cu usurinta curentii puternici de apa,fapt care le permite sa traiasca īn rīurile de munte,sa urce pe cursul lor superioer pentru a depune icre,strabatīnd īn acest scop praguri si mici cascade de apa.Cel mai mare rapid peste este considerat tonul,care dezvolta o viteza de pīna la 90km pe ora.

      E foarte interesant pestele numit guvid-saritor īntīlnit īn lagunele unor rīuri din Australia,Asia,si Africa unde cresc adevarate desisuri de mangrove.Datorita īnotatoarelor pectorale lungi si puternice el se catara cu usurinta pe arborii de mangrove si vīneaza insecte.Īntrucīt respira si aer atmosferic,acest pestisor de 15cm se poate afla īn afara mediului acvatic un timp īndelungat.

      Majoritatea pestelor migreaza īn perioada de īnmultire.Pestii de rīu urca spre cursul superior al apei pentru a-si depune icrele pe plante acvatice,pe pietre.Scrumbiile īsi depun icrele īn adīncul apelor.Unii pesti marini(sturionii,clupeidele,salmonidele) īsi parasesc mediul obisnuit de viata si īsi depun icrele īn rīuri,īn timp ce anghila,din contra,pentru a-si depune icrele trece din rīuri īn mari si oceane.

      Pestii sunt foarte variati atīt dupa dimensiuni,cīt si dupa durata vietii,īntre care parca sxista o anumita corelatie:se cunosc guvizi de 7,5-11mm care traesc cel mult un an,pe cīnd morunul,care atinge uneori 800-1000kg,traeste aproape 100ani.

      Cele mai mici vibratii ale apii pestii le percep cu ajutorul unui organ numit linie laterala.Un alt organ interesant este cel hidrostatic de echilibru,precum si de producere a sunetelor,denumit vezica īnotatoare.Pestii lipsiti de acest organ(fusarul,zglavocul,scrumbia-albastra),care traesc pe fundul apelor urca spre suprafata apei si se scufunda cu usurinta.

      Pestii ajung la maturitate sexuala la diferite perioade:Jinjirica,guvidul-la cīteva luni,carpul, platica,salaul-la 3-4ani,morunul,nisetrul,abia la 14-18ani.Fecunditatea pestelor variaza de la cīteva zeci de icre(la ghidrin,acul-de-mare)la 1-9mln.(la cambulī si morua)si chiar pīna la 300mln.(la pestele luna).

      Majoritatea speciilor de peste sīnt adaptate la un anumit fel de hrana.Speciile rapitoare se hranesc īn special,cu pesti mai mici(salaul,somnul,stiuca s.a.).Pestii care se hranesc cu nevertebrate de fund(amurul-negru,platica,linul) au dintii maxilari sau faringieni puternic dezvoltati.Multe specii de exempu(scrumbiele,ciprinidele)se hranesc,īn special cu animale planctonice,altele(bunauara,ambul-alb,hipoftalmictisul-alb,rosioara,scobarul)-numai cu vegetatie acvatica.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles