Pescarul Amin

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.86

nivel: Liceu

Lucrara toti noaptea intreaga la lumina stelelor si zilele urmatoare, goi, cufundati in apele iuti si reci, bijbiind funduAZrile, ca sa potriveasca, sa alcatuie, sa innoade bucatile de gard intre stilpi -- pletosi si barbosi ca niste zei ai apelor, se afunAZdau, ieseau de sute de ori, gifiind, ca sa rasufle. Apele stinAZgherite bolboroseau curgind deasupra lor, dar nu-i putura zaticni.
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Pescarul Amin

Lucrara toti noaptea intreaga la lumina stelelor si zilele urmatoare, goi, cufundati in apele iuti si reci, bijbiind funduAZrile, ca sa potriveasca, sa alcatuie, sa innoade bucatile de gard intre stilpi -- pletosi si barbosi ca niste zei ai apelor, se afunAZdau, ieseau de sute de ori, gifiind, ca sa rasufle. Apele stinAZgherite bolboroseau curgind deasupra lor, dar nu-i putura zaticni.

Pina-n a treia dimineata ghiolul, din fund si pina de un stat de om deasupra fetei, sta prins intre doua zaplazuri de sipci si trestii, prin peretii carora girla isi strecura apele. Cele din urma au fost alcatuite in gardul din fata baltii, clapele capcanei. Niste usi mladii care se deschid cu mare mestesug numai la apasarea dinafara, din girla : ca la cursele de soaAZreci.Cind apele baltii se-ntorc navalnice si curg inspre Du-rare, pestii navalitori cu ele deodata imping, deschid clapele si intra in prinzatoare, in ghiol... Si nu se mai pot intoarce... Orice a cazut ramine bun prins acolo. Al doilea gard din spate sta, neclintit, stavila in cale.

Treaba sa sfirsit, prinzatoarea este incheiata, asteapta numai vinatul... Oamenii strinsi de plecare isi vorbesc la ureche. De acum inainte de jur imprejur si pina departe niAZmeni nu are voie sa faca nici cel mai mic zgomot; pestele e nespus de temator. Sperios, se intoarce din drum..Ca in fiecare an, Amin rarmne sa vegheze singur, sapta-mini in sir, peste toata mutenia meleagurilor. Nimeni nu-i spune macar : "Amine, ai grija"...

Nici macar neispravitul briAZgadier. E de prisos : toti stiu bine ca nu e altul mai iscusit, mai harnic, mai intelept sa cirmuiasca cu putere si cuminte trebile si randuielile gardurilor prin toate intimplarile ee ar veni peste ele.Si tovarasii plecara la alte cherhanale, pentru alte corvezi. Amin nici macar nu-i petrece. Ramas dintr-o data singur, ia in stapinire singuratatile. Rar s-abate cite o pasare. Uneori, diminetile si serile, intra sau iese vintul din frunzisurile salAZciilor ori flutura fustele verzi de stuf ale malurilor.

De sus, de pe grinda intiiului gard, ca un comandant la prora unei corabii pe jumatate scufundata si intepenita intre tarmuri, Amin vegheaza necontenit peste aceasta imparatie inchinata muteniei. De acum incolo vremea toata si-o trece dind tircoale capcanei pe toate laturile. De zeci de ori se cuAZfunda sa dibuie pulsul girlei, nazuielile curentilor, sa pindeasca punerile la cale ale pestilor, rasufletul baltii, uneltirile DuAZnarii...

Asteapta. Abia imbuca farime de merinda rece. Se culca rar, totdeauna in pielea goala, doarme iepureste, sare si sar alearga sa cerceteze. Asteapta... Si iata, la inceput incet, pe nesimtite, ca la un urias ornic cu apa, balta isi intoarce ba-,ica prea plina si incepe sa-si rastoarne apele prisoselnice in ceaAZlalta imensa basica, Dunarea, care le soarbe in matca... Intii domol, apoi mai iute, tot mai repede, pina ce girla Poeiove-listii, schimbata ca printr-o minune, curge furioasa de-a-ndoa-selea, din balta in fluviu, izbind in gardul dintii, cel cu clapele. Amin, intr-o necontenita alergatura, cand in sus, pe punAZtea clin fata, cind pe cea din spate, trebuie sa se atie peste tot. Sub el girla curge iute pe fundalul neclintit al unui neostoit

subpamintean duduit. Apele, ingreuiate de piedica zaplazmi-lor, se incarca de ciuda, curg dense, dure, ca de rece metal topit... Si intreaga alcatuire dirdiie din radacinile-i afunda pina-n virful bulumacilor unsi cu catran.Amin privegheaza neadormit. Simte cum curge sumedenia de pesti in oborul inchis, pe masura ce girla ii leapada acolo si apoi isi vede inainte de cale... Iar ghiolul se umple. AŠind vreun somn barosan, vreun crap de zeci de ocale se izbesc si patrund prin strunga clapelor, gardul, infiorat, se cutremura.

E)e cum cad in leasa, Amin ii urmareste cu ochii : ii cunoaste dupa valurarea ce fac spinarile lor puternice pe fata undelor t si nu-i slabeste din priveghere pina nu-i vede ca se potolesc \ si se asaza ; sta gata sa sara, daca musafirii, nabadaiosi, ar 1 cerca sa dea asalt gardurilor. Pestii nu renunta la scapare t mereu nazuie la talpile zaplazurilor, scormone dedesubt. UneAZori izbutesc sa dezgardine sipci, sa rupa trestiile, sa sape hrube, pe unde razbesc afara si fug in Dunare. Amin simte : cind pestele e afara din cale de linistit, nu se invirteste in fata undeAZlor, nu e nervos, nu se fugareste, e semn ca se petrece ceva, lucreaza la vreo gaura de scapare.

Atunci Amin se scufunda, cerceteaza temeliile si da ocol de-a busilea pe sub stinjenii de apa gardurilor. Gaseste sparAZtura, iese pe mal indata, inhata maldare de sovar, saci cu pieAZtris, bolovani, le cara acolo la fund pina drege stricaciunea si intareste temelia. indeletnicirea asta nu numai ca nu-l oboseste, ii place.
Amin are in toata faptura lui ceva de mare amfibie.

Inalt, sui, cu pieptul marc, iesit inainte si umflat pe laturi, un piept larg cuprinzator, cu albia pinteeului cind supta, cind imborto-sata cu aer, cu brate lungi si palme late ca niste lopecioare, cu coapse si picioare asijderi desirate, el se scurteaza si se lunAZgeste in apa, zvicnind ca broasca din arcurile incheieturilor de la toate madularele. Pielea pe el, lunecoasa, nu are fir de par, mostenire din mosi-stramosi a neamului Aminilor, care se zice ca s-ar fi tragind din pesti. Cind iese din girla el nu ramine leoarca : se zvinta intr-o clipa.

Tabacit de vint si soare, e inAZcrustat ca de niste solzisori : locurile porilor is astupate de mil si de mizga pestilor, cu care necontenit se freSca in bulboana. Se poarta tuns marunt si-si rade barba, ca atunci cind se ridica din strafunduri sa poata casca ochii mari.
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles