Pedeapsa de Tudor Arghezi

3x puncte

categorie: Romana

nota: 7.17

nivel: Liceu

Daca in “Psalmi” poetul trece prin sentimente contradictrorii de la razvratire la evlavie in timp ce in alte lucrari ale sale trateaza diferite teme din aceasi sfera fara a cuteza intr-o exprimare grea si profunda. In poezia “Pedeapsa” eul liric se situeaza undeva in spatele actului poetic, isi retrage subiectivitatea in mijloacele artistice, aici impunandu-si amprenta stil[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Pedeapsa de Tudor Arghezi

Daca in “Psalmi” poetul trece prin sentimente contradictrorii de la razvratire la evlavie in timp ce in alte lucrari ale sale trateaza diferite teme din aceasi sfera fara a cuteza intr-o exprimare grea si profunda. In poezia “Pedeapsa” eul liric se situeaza undeva in spatele actului poetic, isi retrage subiectivitatea in mijloacele artistice, aici impunandu-si amprenta stilistica. Textul da impresia unei povestiri, poetul fiind capabil de a vedea si de a relata cele petrecute. Limbajul , expresia poetica este in acesta poezie una simpla, ce arata alegerea scriitorului pentru literatura celor mici.

Astfel formularile sunt mai pline de haz, de umor, fara insa de a absolvi ideea poetica de profunzime si unicitate. Inceputul poeziei demasca trasaturile primilor oameni “ea, cam neroada, dansul cam netot” ce credeau in “fluturii ca iscoade” trimisi de Dumnezeu pentru a-i veghea. Poetul face o remarca extraordinar de fina cu privire la atotprezenta Divinitatii “credeau ca Domnul e culcat”. In acest vers este cuprinsa o intreaga teorie a profunditatii mesajului. Intr-o exprimare simpla se dezvaluie de fapt tainica atotprezenta a lui Dumnezeu care vegheaza neincetat: “Nu se asteptau ca Domnul vede tot/ ca ochiul lui deschis, intr-adevar,/ si departarile le vede in raspar”.

Calcarea poruncii duce bineinteles la pedeapsa. “Nici nu-nghitisera o-mbucatura/ C-au fost si prinsi cu ea in gura,” aceste versuri prezinta caderea lor in pacatul neascultarii. Omul si dovedeste lacomia sa pentru tot, chiar daca Dumnezeu le-a pus a dispozitie toata frumusetea si bunatatea, descrise in poezia „Adam si Eva” in acelasi stil si cu aceeasi tehnica literara. Creatia argheziana centreaza raportul omului cu divinitatea. Acest raport in poezia „Pedeapsa” este unul care adanceste ideea de absolut religios, de necuprindere a imaginii dumnezeirii. Dumnezeu este vazut de autor aici ca o fiinta ce vegheaza cu „ochiul lui deschis”. Poetul face ideea poetica a divinitatii usor de perceput prin faptul ca foloseste o exprimare simpla, populara. Dumnezeu, vazut, „venind in rotogoale” este pus sub aspectul unei prezenta imediate, deoarece, el „si departarile le vede in raspar”.

Poezia nu dezvaluie alte amanunte despre felul in care primii oameni cad in pacat, se infrupteaza la indemnul sarpelui sa guste din pomul interzis. Din text se subintelege intreaga intamplare plina de semnificatii ce descopera taina caderii primului intr-o forma capabila de a putea fi inteleasa si cugetata. Raspunsul „aspru si scurt” al oamenilor in fata divinitatii pune in evidenta importanta extraordinara a poruncii. Mancand sin pom au incalcat porunca lui Dumnezeu. Adam a invinovatit-o pe Eva, iar Eva pe sarpe.

Aceasta eschivare a recunosterii, a asumarii responsabilitatii este apare in poezie ca o dovada a neintelegerii puterii dumnezeiesti. Dumnezeu este atotvazator si stiutor a toate, iar aceste lucruri nu sunt cunoscute si intelese de oameni. Poetul sugereaza acestea cu o sesizabila finete lirica. Minciuna este cea care decide pedeapsa caci: „Dumnezeu loveste-ntotdeauna/ mai tare decat faptele minciuna.” Caderea la Arghezi este un motiv esential in a raporta omul la divinitate. Pedeapsa este de fapt o consecinta, o urmare a neascultarii.

„Din Raiul dulce si din tihna buna/ Domnul i-a dat afara, in furtuna”. Omul, acum decazut spiritual este dat furtunii adica vietii trectoare, a suferintelor si a durerii. Epitetul „raiul dulce” evidentiaza bunatatea oferita omului, ce ar fii putut sa disfute din plin din dulceata raiului ce era facut pentru el. Fara o adancire religioasa a poeziei, tema argheziana ar fii una fara profunzime. Adancirea intelesurilor face ca lirica lui arghezi sa creeze noi raporturi in relatia om-Dumnezeu, om-spatiu, om-cunoastere.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles