Pasarile

3x puncte

categorie: Biologie

nota: 9.07

nivel: Liceu

Scheletul prezinta un inalt grad de specializare oglindit in structura:oase subtiri pline cu aer(pneumatice),unele concrescute,care asigura rigiditatea scheletului.Sternul cu carena mareste suprafata de insertie a muschilor pectorali.Coloana vertebrala la pasari este foarte importanta.Dispunerea ochilor pe partile laterale ale capului,determina vederea monocular ace permite supravegherea unei mai [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Pasarile

Scheletul prezinta un inalt grad de specializare oglindit in structura:oase subtiri pline cu aer(pneumatice),unele concrescute,care asigura rigiditatea scheletului.Sternul cu carena mareste suprafata de insertie a muschilor pectorali.Coloana vertebrala la pasari este foarte importanta.Dispunerea ochilor pe partile laterale ale capului,determina vederea monocular ace permite supravegherea unei mai mari suprafete si aprecierea corecta a distantei.Vederea binoculara asigura aprecierea corecta a distantelor.Fata turtita a unor pasari le permite sa auda mai bine pentru ca astfel sunetele se scurg mai usor spre unrechile lor(bufnita).Ciocurile lungi si incovoiate ajuta la sfasierea pradei,iar ghearele incovoiate ajuta pasarile de prada sa-si prinda prada mai usor.
Pasarile sunt acarenate(strutul African,strutul American-nandu,casuarul din Australia,emu,kiwi din Noua Zeelanda) si carenate(porumbelul,randunica,barza).

Siruri nesfarsite de pasari brazdeaza cerul primavara si toamna,perioadele in care unele dintre acestea migreaza.Ele isi petrec primavera si vara intr-un loc,iar toamna pleaca spre alte tari ,mai calde chiar daca se afla la mii de kilometric departare.An dupa an,majoritatea pasarilor se reintorc la locul din vara anterioara.Se pare ca au un deosebit simt al directiei ,o adevarata busola care le arata incotro sa o ia.Pasarile migratoare pot strabate spatii uriase,fara sa manance si fara sa se opreasca.

SISTEMUL DIGESTIV:-este format din tub digestiv, pancreas,ficat;
-ciocul este diferit ca forma si marime si nu prezinta dinti;
-gusa pentru inmuiat hrana;
-pipota,din muschi puternici;
-un orificiu clo-acal unde se elimina fecalele,urina si ouale;

SISTEMUL CIRCULATOR:este format din inima si o retea de vasa sanguine;
SISTEMUL RESPIRATOR:-au un oragan speciat care produce sunete numit sirinx;
-plamanii sunt bine dezvoltati si in legatura cu noua saci plini cu aer;
-in timpul zborului sacii pulmonari joaca rolul cutiei toracice;
-temperatura corputlui este constanta(42 grade);

II.INMULTIREA

Datorita adaptarii la zbor pasarile,female au un singur ovar si un singur oviduct.Ouale se formeaza pe rand si sunt depuse in mediul exterior la intervala scurte.Ouale sunt clocite ulterior de female iar la unele specii si de mascul.De la albastru la maro,pistruiate sau uni,rotunde sau tuguiate,mari sau mici,ouale pasarilor au particularitati uluitoare.oul cocorului de deal are cam 1 m lungime ,pe cand cel al pitilicei este putin mai mare de 1,5 cm.Cel mai mic ou depus de o pasare este cel al pasarii colibri(1,5 cm).Oul de strut este cel mai mare(2 m).
Zburator antic:Pasarea-fosila Archaeopterix a fost descoperita in Germania.Amprenta din calcar arata clar ca avea pene,dar si o coada lunga de reptile.Tot de la reptile i se trageau ghearele.

Pasarile de prada

Pasarile de prada sunt rapitoare innascute – talentul si indarjirea lor le fac campionii necontestati ai lumii pasarilor.Stapanii aerului,inzestrati cu o acuitate vizuala deosebita,isi captureaza si devoreaza victimele cu ajutorul ghearelor indoite si al pliscurilor incovoiate.
Atributul de pasare rapitoare sau pasare de prada se utilizeaza de obicei pentru desemnarea pasarilor din familia numita Falconiformes sau rapitoare de zi.Acest ordin mare si ramificat cuprinde circa trei sute de specii, printre care diversi vulturi,ulii,ereti si soimi.Caracterul lor de rapitoare se poate observa la prima vedere,desi la alte specii carnivore acesta nu este intotdeauna atat de evident.Lupii de mare si familia sfranciocilor desi nu sunt rapitoare de temut, nu fac parte din categoria rapitoarelor de zi.

Nici bufnita nu este in aceasta categorie,desi acuitatea vizuala si ascutimea ghearelor nu sunt mai prejos decat ale vulturilor.
Desi rapitoarele de zi nu se pot defini complet pe baza unei singure caracteristici, totusi putem afirma ca in general aceste pasari sunt carnivore si ca in meniul lor figureaza o varietate mare de vietati,incepand de la insecte si reptile,pana la pasari si mamifere.Cu modul lor de viata carnivor,ele sunt ajutate de pliscul lor incovoiat si puternic cu ajutorul caruia sfarama prada.
Soimul calator se arunca cu viteza de 300 km/h asupra prazii.

Majoritatea rapitoarelor de zi isi prind si isi omoara singure prada.In contrast cu alte pasari rapitoare,transporta prada cu picioarele terminate in gheare incovoiate,nu cu pliscul.Exceptie fac hoitarii,care s-au specializat in consumul de cadavre.Din modul de hranire rezulta si faptul ca picioarele lor nu sunt deosebit de puternice si se termina in multe cazuri cu gheare tesite.
Rapitoarele de zi – fie ca vaneaza animale vii,fie consuma cadavre – isi desfasoara activitatea ziua.Exista specii,spre exemplu vindereul de seara,care vaneaza in amurg,dar nici una nu este activa in timpul noptii.Din aceasta cauza ele se numesc rapitoare de zi,in contrast cu bufnitele care duc o viata de noapte.Specia rapitoarelor de zi este una dintre cele mai raspandite de pe glob : reprezentantii sai se gasesc pe toate continentele,cu exceptia Antarcticii.Speciile lor s-au adaptat la cele mai diferite forme de viata,incepand din varful muntilor si jungle,pana la mlastini si tundre.

• Migrarea pasarilor de prada
Multe specii din ordinul rapitoarelor de zi isi petrec iarna si vara in locuri diferiteUnele calatoresc ca sa evite vicisitudinile climaterice,altele ca sa exploateze oportunitatile sezoniere in materie de alimentatie.Speciile care se hranesc cu insecte vara migreaza in nord deoarece acolo insectele apar in numar mai mare atunci.Odata cu apropierea iernii insectele incep sa dispara si pasarile sunt nevoite sa porneasca spre sud .

• Urmarirea prazii
Rapitoarele de zi care vaneaza alte pasari urmaresc traseul prazii de-a lungul anului.Soimul Eleonora,spre exemplu,isi intarzie perioada de imperechere pentru ca puii sa iasa in perioada in care cintezoiul traverseaza in numar mare patria ei mediteraneana.Datorita temporizarii corespunzatoare,soimii dezvoltati pot strange usor cantitati suficiente de hrana pentru alimentatia proprie si a puilor.
Alte specii,printre care soimul calator,nu calatoresc departe.Uneori fac un drum de doar cativa kilometri de la cuibul din munti pana la locul de iernat de pe tarmul marii.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.