Parcul Natural Roussenski Lom

2x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.16

nivel: Liceu

In vecinatatea ariei Parcului Natural, inconjurand aceasta bijuterie naturala, sunt niste dealuri molcome facand parte din Campia Dunarii, fara a avea ceva spectaculos sau a prezenta o valoare majora in ceea ce priveste biodiversitatea lor. Aici insa in zona de canion, formatiunile create de interactiunea apelor cu rocile calcaroase, a dus la aparitia si dezvoltarea unui relief care pe langa faptu[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Parcul Natural Roussenski Lom

In vecinatatea ariei Parcului Natural, inconjurand aceasta bijuterie naturala, sunt niste dealuri molcome facand parte din Campia Dunarii, fara a avea ceva spectaculos sau a prezenta o valoare majora in ceea ce priveste biodiversitatea lor. Aici insa in zona de canion, formatiunile create de interactiunea apelor cu rocile calcaroase, a dus la aparitia si dezvoltarea unui relief care pe langa faptul ca este spectaculos peisagistic, mai ofera si o mare diversitate de microclimate si nenumarate medii de viata diferite, necesare pentru existenta unor variate comunitati de organisme, crescand biodiversitatea la un nivel de 2-3 ori mai mare comparativ cu cea a altor arii de dimensiuni asemanatoare dar fara un relief atat de accidentat.

Aspectul general al peisajului. Intr-un paisaj inconjurator reprezentat de platouri valurite, zona vaii calcaroase cu aspect de canion prezinta pereti verticali care se prabusesc spre largul fund-de-vale prin care curg apele meandrate, inconjurate uneori de zone mlastinoase, alteori de fanate si pasuni cu o diversitate floristica uriasa, de paduri pline de liane. Valea este larga, marginita de niste pereti calcarosi care uneori ating si 100 metri inaltime in zonele cele mai spectaculoase, alteori sunt doar de 30-40 m, depinzand de sectiunea dealului pe unde raul si-a sapat cursul. Peretii de stanca, modelati in calcare uneori mai dure alteori mai friabile, prezinta un microrelief foarte interesant, produs al eroziunii care a excavat mici adancituri ce dau in unele zone un aspect dantelat. Peretii prezinta in general verticale pe care apar intrari de grote/ pesteri.

In sectiune transversala, valea are o forma de U si nu de V dupa cum am avea tendinta sa ne-o inchipuim; este deci ceva asemanator cu Cheile Dobrogei de la noi, numai ca dimensiunile sunt mult-mult mai grandioase decat la noi. Peretii abrupti marginesc o zona inferioara unde sedimentele acumulate sunt taiate doar de albia prin care apa curge puternic meandrat. Peretii de stanca sunt intrerupti de zone unde exista versanti care coboara mai mult sau mai putin abrupt spre vale, pe acesti versanti fiind instalate paduri, fanate sau sate rasfirate. Aud ca vara temperaturile raman si in timp de noapte pe la 35 de grade, cand stancile se incing iar circulatia aerului este foarte slaba.

Iarna este mai cald in vale, comparativ cu vanturile geroase care matura platoul. Geologie: Calcarele din aceasta zona s-au depus in marea calda care acoperea aria in urma cu cca 120 milioane de ani. Aceste depozite de calcare au fost supuse unor mari presiuni si au devenit fragmentate in timpul ridicarii muntilor care formeaza sistemul Alpino-Himalaian, sistem din care fac parte atat Carpatii cat si Stara Planina (paraleli cu Carpatii Meridionali). Privind calcarele acestea, fragmentate de nenumarate nise, grote si pesteri, inevitabil imi pun intrebarea oare cat de mare trebuie sa fie aici diversitatea speciilor de organisme marine fosile care au dus la constituirea calcarelor, iar pe de alta parte a organismelor terestre care s-au adapostit in nise si au lasat urme fosile in nenumaratele astfel de locuri propice pastrarii urmelor existentei viului...

Hidrografie: Pe teritoriul parcului exista mai multe rauri, ale caror denumire se traduce Lom Negru, Lom Mic, Lom Alb, ‘lom’ insemnand un curs de apa intre pereti de stanca. Aceste ape se unesc, formand in final cursul denumit Roussenski Lom, Lomul de la Ruse. Dealtfel, raul Roussenski Lom are o lungime de 197 km, si contrar altor afluenti ai Dunarii, isi are izvoarele la o altitudine relativ redusa, in Campia Dunarii; este ultimul afluent major pe partea dreapta a fluviului. Toate aceste cursuri de apa care strabat zona carstica prezinta un traiect foarte sinuos, cu nenumarate meandre incalcite, existand situatii cand apele strabat o bucla si trec prin vecinatatea zonei pe unde ‘au mai fost deja’. Apa raurilor este permanent plina de nisip si alte suspensii, adunate din peisajele pe care le strabat inainte de a intra in zona carstica, dand apei un colorit de <>.

Aici, in cursul lor inferior, inainte de varsarea in Dunare, ele depun o mare cantitate din materialele transportate, creand bancuri de nisip, maluri, terenuri aluvionare in care noi meandre se dezvolta, ca parte a evolutiei peisajului, a transformarii permanente a naturii. Biodiversitate. In parc exista 870 de specii de plante, dintre care 60 de specii de arbori, arbusti si liane. Este un amestec de elemente central-europene, stepice si submediterane. Multe specii stepice sunt prezente in aceste habitate, atat pe platouri cat si pe peretii stancosi, dar apar si in zonele uscate aflate pe treapta inferioara a reliefului. Padurile sunt si ele o caracteristica importanta a peisajului si a biodiversitatii zonei, fiind incredibil de salbatice, comparativ cu faptul ca suntem in Europa, si doar la 70 km de Bucuresti si 350 km de la Sofia.

Exista intinse paduri constituite din specii de stejari (Quercus robur, Quercus delechampii, Quercus pubescens, Quercus cerris), pe langa care apar: Carpinus orientalis, Carpinus betulus, Fraxinus ornus, Tilia tomentosa, Acer tataricum, aceste paduri avand subarbroret format din tufarisuri cu trandafir salbatic/ maces (Rosa canina), liliac (Siringa vulgaris), precum si un strat ierbos cu o diversitate mare in unele arii. Ceea ce este impresionant in aceste paduri, este uriasa cantitate de liane care fac ca zona sa primeasca in multe locuri un aspect luxuriant, un aspect de jungla greu de patruns fara sa ai ‘hotararea’ necesara. La margini de padure, sau ca tufarisuri pe stancarii uscate, apar exemplare de Paliurus spina-christi, specii apartinand genurilor Ligustrum, Crataegus etc. Zonele din vecinatatea cursului de apa sunt dominate de Salix alba, Populus alba si Populus nigra.

Evident, multe specii de plante reprezinta o mare valoare pentru conservarea biodiversitatii speciilor, fiind aici prezente 11 endemisme balcanice si 3 specii subendemice pentru balcani, totodata o secie endemica pentru Bulgaria. Doua specii ale florei bulgare sunt prezente doar aici: Verbascum dieckianum si Polygala sibirica care a fost identificat doar in 1997. Dealtfel, aceasta specie de Verbascum (lumanarica), cu superbele ei inflorescente galbene, este o specie care prin prezenta ei ridica valoarea estetica a peisajului; acestea apar in numar mare in habitate uscate prielnice lor. Sunt admirabile, este foarte frumos cum prin dimensiunea si aspectul lor impunator, uriasele inflorescente galben-stralucitoare se profileaza pe umbritele fete ale peretilor de stanca

Dintre artropode, scolopendra si scorpionul carpatic sunt mai interesante, totodata multe specii de insecte dintre care se pot mentiona calugarita (Mantis religiosa), radasca (Lucanus cervus), nasicornul (Oryctes nasicornis), croitorul mare (Cerambyx cerdo), fluturele cu cap-de-mort (Acherontia atropos), ca si multe alte specii importante pentru conservarea biodiversitatii. Cursurile de ape ale Parcului Natural Russenski Lom sunt populate de 22 specii de pesti, totodata sunt prezente specii rare de scoici si melci. Remarcabila a fost uriasa densitate a libelulelor din genul Calopteryx, care zburau de colo-colo sau stateau la soare pe vegetatia luxurianta ce margineste cursul de apa, la margine de padure Herpetofauna Parcului Natural Roussenski Lom este reprezentata de 10 specii de amfibieni si 19 specii de reptile, inclusiv testoasa de apa si doua specii de testoase de uscat, apoi soparla de ziduri, soparla fara membre, precum si singura specie de gecko din Bulgaria; dintre serpi, este prezenta si vipera cu corn.

Stancariile cu terase, nise si platforme, zonele mlastinoase, ariile cu vegetatie stepica si padurile batrane ofera locuri de cuibarire si de hranire pentru o impresionanta diversitate de pasari. Pe langa rau, ramai surprins sa vezi cat de multe berze negre se aduna intr-un loc unde apele revarsate au produs o mlastina extinsa, inconjurata de padure. Pe langa berzele negre, al caror numar era probabil spre 20, mai erau cateva zeci de berze albe si cateva zeci de starci cenusii pe o singura arie umeda, dar nu se puteau evalua mai bine pasarile, deoarece vizibilitatea asupra zonei era mai slaba din cauza arborilor si tufarisurilor, iar pasarile se ridicau de aici si se asezau mai incolo asa ca Ziua urmatoare am trecut tot pe acolo, dar erau prezenti cativa turisti si astfel pasarile nu stateau pe acolo, am vazut in schimb zburand la inaltime mare 7 berze negre care treceau de la vest la est.
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles