Parcul National Ceahlau

2x puncte

categorie: Geografie

nota: 8.58

nivel: Liceu

Muntele Ceahlau, batranul rege al Carpatilor Moldovei, considerat de daci ca salas al zeului Zamolxis, neintrecut in frumuseti peisagistice si floristice, este propus ca Parc National in Carpatii Rasariteni.

Situat in apropiere de lacul de acumulare de pe Bistrita, muntele este format din roci sedimentare, cu un relief in trepte ca un amfiteatru, impadurit de molid si fag. Dintre cu[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Parcul National Ceahlau

Muntele Ceahlau, batranul rege al Carpatilor Moldovei, considerat de daci ca salas al zeului Zamolxis, neintrecut in frumuseti peisagistice si floristice, este propus ca Parc National in Carpatii Rasariteni.

Situat in apropiere de lacul de acumulare de pe Bistrita, muntele este format din roci sedimentare, cu un relief in trepte ca un amfiteatru, impadurit de molid si fag. Dintre culmi, se inalta varfurile Toaca (1404 m) ca o piramida, si Panaghia, ca un turn urias.

...

MUNTII

Odinioara muntii erau considerati tinuturi misterioase si periculoase. Teoria revolutionara a placilor tectonice, elaborata in ultimii douazeci de ani, a dezlegat majoritatea misterelor formarii muntilor.

Unii munti sunt rezultatul activitatii vulcanice, altii insa s-au format din straturi de roci plate, ca urmare a unei presiuni laterale extraordinar de mari, care le misca si le deformeaza. Astfel de munti se nasc acolo unde scoarta pamantului este in miscare – la marginea placilor rigide, care formeaza scoarta dura a Pamantului.

Presiunea necesara incretirii muntilor este produsa de miscarea placilor.
Placile tectonice se deplaseaza annual doar cativa centimetri. Dar daca placile, care poarta pe ele continente, se ciocnesc, rocile aflate pe marginile lor, impreuna cu straturile sedimentare aflate pe fundul marii, se ridica treptat, dand nastere unor noi lanturi muntoase.

Ca rezultat al miscarii placilor se elibereaza o mare cantitate de energie termica si se nasc presiuni uriase. Datorita efortului acestor doi factori, straturile de roca se inmoaie si se deformeaza, ca un material plastic expus caldurii si cedeaza fortei mecanice, adica se incretesc in cute uriase. Alte straturi de roci mai reci, sau mai rigide se rup si deseori se separa de straturile inferioare. In intervalele de formare a muntilor ca urmare a caldurii produse la baza placii, se formeaza magma. Impreuna cu straturile superioare se ridica si marea masa de magma, se solidifica sub forma de granit, ceea ce va constitui baza muntilor de incretire.

Acei munti de incretire a caror boltire s-a incheiat demult si inca nu s-au erodat complet, sunt dovezile ciocnirilor de odinioara ale continentelor. Muntii sunt inca in crestere cand eroziunea a si inceput sa-i distruga.

MUNTII CEAHLAU

Kogaion (Koghion) sau Pionul (Peonul), considerat muntele sacru al antichitatii, despre care se spune ca, in zilele senine, putea fi admirat de la gurile Dunarii, Ceahlaul este unul din stalpii spiritualitatii stravechi (poarta hramul “Schimbarea la Fata”), un adevarat Olimp al neamului romanesc.

Reprezentant in al doilea cartier (senestra sus) al stemei judetului, masivul Ceahlau este cel mai impunator din ansamblul muntos al Carpatilor Orientali (Dacici, cum li se spunea odinioara), fiind situat in partea centrala a acestora, mai precis la intersectia paralelei de 47 grade N cu meridianul 26 grade E.

Inconjurat de valea Bistricioarei la nord si valea Bicazului la sud, valea Bistritei la est si vaile Bistrei, Pinticului si Jidanului la vest, masivul Ceahlau este constituit dintr-un sistem de culmi dispuse radial, avand altitudini ce variaza intre 1000-1900 metri si care converg intre cele doua puncte mai inalte: Varful Ocolasului Mare si Varful Toaca. Cel mai inalt varf este considerat Varful Ocolasul Mare, cu 1907 metri, Varful Toaca, masurand numai 1900 metri.

Zona cea mai inalta a muntelui este reprezentata de un platou central, cu o latime de 1 km si o latime de 6 km, dispus pe directia N-S. Trecerea de la platoul superior spre zona periferica se face brusc, printr-o centura de abrupturi cu inaltimi de 300 – 500 m.

VEGETATIA SI FAUNA

In muntii Ceahlau, ca dealtfel pe toata intinderea tarii noastre, vegetatia si fauna sunt bogate.
In zonele de dealuri inalte si pe muntii scunzi predomina fagul. La altitudini mai mici intalnim paduri in care fagul se afla in amestec cu stejarul – padurile de foioase.

Pe muntii inalti se dezvolta coniferele. Dintre acestea, cel mai intalnit este molidul, alaturi de care cresc bradul, pinul,zada etc. In Carpatii Orientali se gasesc cele mai intinse paduri de conifere. La altitudini mici, coniferele cresc in amestec cu fagul.

La inaltimi mari, locul padurii de conifere este luat de ierburile etajului alpin. Acesta se dezvolta la altitudini mai mari de 1800 m si este asemanator stepei. Trecerea dintre etajul padurii si cel al ierburilor alpine se realizeaza printr-un brau de arbusti (jneapan, ienupar s.a.). Ierburile de pe culmile cele mai inalte ale muntilor asigura hrana nenumaratelor turme.

De asemenea, pe acesti munti putem gasi multe flori minunate (floarea de colt, sangele voinicului, viorele galbene, flori de gheata s.a.).
Fauna este strans legata de vegetatie. In padurile de stejar si de fag pot fi intalnite vulpea, lupul, ursul, caprioara etc. In padurile de conifere traiesc ursul, cerbul, rasul si cocosul de munte.

La cele mai inalte inaltimi, in zona etajului alpin, acolo unde este rece tot timpul anului, traiesc capra neagra si marmota alpina.

In muntii Ceahlau se pot gasi si alte animale ca: veverita, porcul mistret, ariciul, corbul, ciocanitoarea, cocosul de munte, gainusa de munte, vipera, pastravul.

HIDROGRAFIA

Elementele hidrografice din Masivul Ceahlau reflecta gradul de umiditate determinat de conditiile climatice, in stransa legatura cu apele subterane, suportul litologic si cu vegetatia.

Apele de suprafata napartin in intregime bazinului hidrografic al Bistritei, fiind reprezentate de o retea deasa de rauri cu dispunere divergenta. Afluentii directi ai raului Bistrita, de pe versantul estic al muntelui, sunt: Cosusna, Izvorul Muntelui, Secu, Izvorul Alb, Tiflicul, Rapciunita si Schitul. Bistricioara colecteaza paraiele de pe versantul nord-vestic, cel mai important fiind Pinticul.

De pe versantul sudic si sud-vestic, Bicazul colecteaza paraiele Chisirig, Neagra, Hamzoaia, Jidanului. Izvoarele principalelor paraie din Ceahlau se afla la baza abrupturilor conglomeratice, fiind rezultatul apelor subterane cantonate in acumularile de grohotis. Obarsiile acestor izvoare se afla la 1000-1300 m altitudine peste acestea, paraiele avand caracter torential.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles