Paralelea De-a v-ati ascuns si Miorita

3x puncte

categorie: Romana

nota: 7.08

nivel: Liceu

Referat desore Paralelea De-a v-ati ascuns si Miorita
Preocuparea pentru postexistenta prezenta in poezia lui Arghezi izvoraste si din dorinta acestuia de a asemui moartea,un sentiment plin de durere si de amaraciune,cu un nou inceput,cu o poarta spre un taram necunoscut, in care sufletul omului se contopeste cu Universul,care devine doar o pulsatie magica.Cautarea adevarului in universul[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Paralelea De-a v-ati ascuns si Miorita

Referat desore Paralelea De-a v-ati ascuns si Miorita
Preocuparea pentru postexistenta prezenta in poezia lui Arghezi izvoraste si din dorinta acestuia de a asemui moartea,un sentiment plin de durere si de amaraciune,cu un nou inceput,cu o poarta spre un taram necunoscut, in care sufletul omului se contopeste cu Universul,care devine doar o pulsatie magica.Cautarea adevarului in universul sau interior depaseste orice limita a intelegerii umane,el fiind foarte preocupat pentru ce se va intampla cu el,nu atat pentru viata pe care o va trai dupa moarte,cat pentru pregatirea sufleteasca necesara pentru o asemenea experienta unica,fara cale de intoarcere.

Astfel,poezia denota multa gingasie,delicatete. "Si in sectorul poeziei de sensibilitate etnica, "De-a v-ati ascuns...” este parca, talmacirea cea mai impersonala, cu caracter clasic, a sentimentului colectiv. Poetul individualist inceteaza de a se reprezenta pe sine, ca sa dea glas entitatii nationale.”Citatul anterior ii apartine lui Serban Cioculescu, si traduce ideea ca aceasta poezie- joc e o adevarata “Miorita” argheziana, autorul intelegand moartea ca o reintegrare in circuitul cosmic.

Asemenea alegorie inedita,insolita am intalnit si in balada "Miorita",alegoria moarte-nunta.In aceasta balada, similaritatea intre moarte si nunta reprezinta un fel de reuniune ideala(barbat-femeie),care, in fapt, desavarseste integrarea ciobanului in ritmurile eterne ale naturii.In cazul alegoriei joc-moarte din poezia lui Arghezi avem aceeasi reuniune ideala intre individ si Univers. In „Miorita”, ritualul inceperii unei noi vieti,a unei vieti nemuritoare, se transforma intr-o grandioasa alegorie a mortii ca nunta.Oita,animalul nazdravan din basme,care are rolul de prieten, confesor si executor testamentar,este personificata,marturisindu-i ciobanului complotul si sfatuindu-l sa-si ia masurile de aparare:"Dragule bace/Da-ti oile-ncoace/La negru zavoi/Ca-i iarba de noi/Si umbra de voi!/Stapane, stapane/Iti cheama s-un caine/Cel mai barbatesc/Si cel mai fratesc!". Din acest dialog reiese afectiunea dintre cioban si mioara.

Momentul ales de cei doi ciobani pentru a-l ucide pe baciul moldovean este "apusul soarelui",care trimite la poezia lui Arghezi: "Hotarat,o sa ne jucam odata,/Odata,poate,dupa scapatat!"Tanarul pastor vrea ca mioara nazdravana sa ascunda mioarelor moartea sa, pe care sa le-o prezinte ca pe o nunta de proportii cosmice,ca tatal, care isi ascunde moartea in spatele unui joc. "Lacrimile de sange" ale oierului inlocuiesc bocetul traditional si arata durerea imensa a oilor si a ciobanului, ce paraseste viata,lacrimi care sugereaza tristete, regret, ca cel al omului care isi plange existenta in fata mortii.Sentimentul de profunda dragoste fata de viata este oglindit de atasamentul fata de indeletnicirea sa. Ciobanul nu isi poate imagina despartirea, chiar si dupa moarte, de stana, oile sau cainii sai.El se gandeste la soarta celor apropiati (mioare si mama) pe care nu vrea sa-i indurereze,la fel ca si tatal,care nu isi poate imagina o despartire de familia sa.

Ciobanasul presupune ca va fi cautat de mama sa, pe care ne-o prezinta ca fiind "batrana" si "cu braul de lana".Pentru a-i face acesteea durerea mai usoara,acesta isi scrie un testament,la fel ca tatal care "s-a ingrijit" de familia sa,le-a lasat"vite, hambare,/Pasune, bordeie si oi,/Pentru tot soiul de nevoi/Si pentru mancare."Insa,mama este surprinsa intr-o chinuitoare cautare "Din ochi lacrimand/Pe camp alergand/Pe toti intreband/Si la toti zicand" care arata puternica dragoste materna.La fel,si in poezia lui Arghezi apare imaginea "nevestei care plange si toarce"in asteptarea sotului ei si,insa,care este un simbol al oitei care pastreaza taina mortii stapanului pentru totdeauna.

Imaginea creata de alegoria mortii ca nunta, alcatuita dintr-o suita de comparatii, epitete, metafore si personificari, este de o mare complexitate si constituie apoteoza ciobanului moldovean in fata mortii.Nuntirea constituie un "axis mundi" magic, pentru ca sufletul ciobanasului, intr-un elan ascensiv, va continua sa existe si dupa moarte, intr-o viziune panteista, inglobat in obiectele personale ale celui disparut si in elementele naturii: fluierele, astrii, muntii, brazii, paltinasii. Un astfel de spatiu antropizat conserva energiile primordiale, facand ca amintirea tanarului sa ramana vie in mintea urmasilor. Ca urmare, moartea ca nunta, reprezentata printr-o dubla alegorie, a vietii si a iubirii, este un exercitiu magic, avand rolul de a transfigura moartea, de a o integra intr-un ciclu natural.

Neavand puterea de a se opune fenomenului entropic ce destrama ansamblul material al fiintei, ciobanasul supravietuieste doar in forma imateriala, spirituala. Se intalnesc aici reminiscente ale unor credinte stravechi, dupa care sufletul este nemuritor, numai corpul fiind supus ocultatiei. Singuratatea lui nu va fi vegheata numai de obiectele si de fiintele apropiate si de fiintele apropiate muncii sale, ci si de elementele universului: intr-o natura-biserica de extensie cosmica, soarele si luna ii vor tine cununa, muntii-preoti il vor veghea in eternitate si stelele-faclii vor fi totdeauna prezente deasupra mormantului sau.

Moartea ciobanasului este o "scurtcircuitare" a simturilor, o eliminare a lumii vizibile si o integrare in lumea invizibila, existenta dintotdeauna. Prin moartea sa, ciobanasul se desprinde din hainele efemere ale existentei terestre, se esentializeaza, trece dincolo, in fond, efectueaza o calatorie regresiva in spatiul atemporal, mitic,la fel ca si tatal din poezia lui Arghezi. Astfel,legatura dintre cele doua poezii,"De-a v-ati ascuns..." si "Miorita", este una foarte stransa,prin conotatiile pe care le primeste moartea in ambele texte.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles