Pagini web

3x puncte

categorie: Informatica

nota: 9.81

nivel: Liceu

     Paginile de Web sunt scrise īntr-un limbaj numit HTML (Hypertext Markup Language limbaj de marcare hipertext). HTML permite utilizatorilor sa produca, pagini care includ texte, grafica si indicatori la alte pagini de Web. Vom īncepe sa studiem HTML eu acesti indicatori, pentru ca ei reprezinta tocmai mecanismul care tine Web-ul conectat

     URL- Uniform Resource Locators
[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Pagini web

     Paginile de Web sunt scrise īntr-un limbaj numit HTML (Hypertext Markup Language limbaj de marcare hipertext). HTML permite utilizatorilor sa produca, pagini care includ texte, grafica si indicatori la alte pagini de Web. Vom īncepe sa studiem HTML eu acesti indicatori, pentru ca ei reprezinta tocmai mecanismul care tine Web-ul conectat

     URL- Uniform Resource Locators

     O pagina de Web poate sa contina referinte la alte pagini. Sa explicam cum sunt implementate aceste referinte. Īnca de la crearea Web-ului a fost clar ca pentru a avea o pagina care sa indice spre alta pagina este necesar un mecanism care sa permita numirea si regasirea paginilor. Īn particular sunt trei īntrebari la care trebuie sa se raspunda īnainte de a se putea afisa o pagina:

     l. Cum se numeste pagina ?

     2. Cum este localizata pagina ?

     3. Cum se face accesul la pagina ?

     Daca fiecare pagina ar avea un nume unic, atunci nu ar exista nici o ambiguitate īn identificarea paginilor. Totusi, problema nu este īnca rezolvata. Sa consideram de exemplu o paralela īntre oameni si pagini. Īn SUA aproape fiecare persoana are un numar de asigurare sociala; care este un identificator unic, astfel īncāt nu exista doua persoane cu acelasi numar. Totusi, cunoscānd numai numarul respectiv nu exista nici o posibilitate de a gasi adresa persoanei respective, si sigur nu se poate afla daca persoanei respective trebuie sa i se scrie īn engleza, spaniola sau chineza. Web-ul are practic acelasi fel de probleme.

     Solutia aleasa identifica paginile īntr-un mod care rezolva toate trei problemele īn acelasi timp. Fiecare pagina are un URL (Uniform Resource Locater - adresa uniforma pentru localizarea resurselor) care functioneaza ca nume al paginii general valabil. Un URL are trei componente: protocolul, numele DNS al masinii pe care este memorat fisierul si un nume local, care indica īn mod unic pagina (de obicei numele fisierului care contine pagina). De exemplu, URL-ul departamentului din care face parte autorul este:

http://www.cs.vu.nl/welcome.html

     Acest URL este format din trei componente: protocolul (http), numele DNS al serverului (www.cs.vu.nd) si numele fisierului (welcome.html), cu semnele de punctuatie corespunzatoare.

     Se utilizeaza notatii care reprezinta prescurtari standard. De. exemplu user/ poate sa fie pus īn corespondenta cu directorul WWW al utilizatorului user, folosind conventia ca o referinta la directorul respectiv implica un anumit fisier, de exemplu index.html. De exemplu pagina autorului poate sa fie referita ca:

http://www.cs.vu.nl/~ast/

chiar daca de fapt numele fisierului este diferit. Pe multe servere un nume de fisier indica implicit pagina organizatiei careia īi apartine serverul.

     Acum ar trebui sa fie clar cum functioneaza hipertextul. Pentru a face o portiune de text selectabila, cel care scrie pagina trebuie sa furnizeze doua elemente: textul prin care se face selectia si URL-ul paginii care trebuie adusa daca textul este selectat. Cānd se face selectia, programul de navigare cauta numele serverului utilizānd DNS-ul. Pe baza adresei IP a serverului, programul de navigare stabileste o conexiune TCP spre server. Utilizānd aceasta conexiune, se transmite numele fisierului utilizānd protocolul specificat. Bingo. Acum soseste pagina.



     Protocolul http este protocolul nativ pentru Web; e1 este utilizat de catre serverele de HTTP.

     Protocolul ftp este utilizat pentru accesul la fisiere prin FTP (File Transfer Protocol - -protocol pentru transferul de fisiere), protocolul Internet de transfer de fisiere. FTP este utilizat de peste douazeci de ani si este foarte raspāndit. Numeroase servere de FTP din toata lumea permit ca de oriunde din Internet sa se faca o conectare si sa se aduca orice fisier plasat pe un server FTP. Web-ul nu aduce schimbari aici, face doar ca obtinerea fisierelor sa se faca mai usor, pentru ca FTP are o interfata mai putin prietenoasa. Īn viitor probabil ca FTP-ul va dispare, deoarece nu exista nici un avantaj pentru o organizatie sa aiba un server de FTP īn loc de un server de HTTP, care poate sa faca tot ce face un server de FTP, si chiar mai mult (desigur mai exista niste argumente legate de eficienta).

     Este posibil sa se faca acces la un fisier local ca la o pagina de Web, fie utilizānd protocolul file (fisier), sau pur si simplu utilizānd numele fisierului. Aceasta abordare este similara utilizarii protocolului FTP, dar nu implica existenta unui server. Desigur functioneaza numai pentru fisiere locale.

     {Protocolul news permite unui utilizator de Web sa citeasca un articol din stiri ca si cum ar fi o pagina de Web. Aceasta īnseamna de fapt ca un program de navigare este īn acelasi timp si un cititor de stiri. De fapt multe programe de navigare au butoane sau elemente de meniu care permit citirea stirilor USENET mai usor decāt daca se utilizeaza cititoare de stiri obisnuite.

     Protocolul news admite doua formate. Primul format specifica un grup de stiri si poate sa fie utilizat pentru a obtine o lista de articole de la un server de stiri preconfigurat. Al doilea format cere identificatorul unui articol, de exemplu AA0134223112@csutah.edu. Programul de navigare aduce articolul de la serverul corespunzator utilizānd protocolul NNTP.

     Protocolul gopher este utilizat de sistemul Gopher, care a fost proiectat la universitatea Minnesota. Numele este cel al echipei atletice a universitatii, the Golden Gopher, de asemenea acest nume este utilizat īn argou pentru "go for"; adica o comanda de aducere Gopher-ul a precedat Web-ul cu cātiva ani. Este o metoda de regasire a informatiei, similar conceptual cu cea utilizata de Web, dar acceptānd numai text si imagini. Cānd un utilizator se conecteaza la un server de Gopher, va avea la dispozitie un meniu de fisiere si directoare, fiecare intrare putānd sa fie conectata la orice meniu de Gopher oriunde īn lume.

     Marele avantaj al Gopher-ului īn raport cu Web-ul este ca functioneaza foarte bine cu terminale ASCII care afiseaza 25 x 80 caractere si din care exista īnca foarte multe īn lume. Pentru ca este bazat pe text, Gopher este foarte rapid. De aceea īn lume exista multe servere de Gopher. Utilizatorii de Web pot sa acceseze un server de Gopher si sa vada fiecare meniu Gopher ca o pagina Web cu intrari selectabile. Daca nu ati lucrat cu Gopher-ul utilizati masina favorita de cautare īn Web pentru a cauta cuvāntul "gopher".

     Este posibil sa se trimita cerere de cautare completa unui server de Gopher utilizānd un protocol gopher+. Ce se va afisa este rezultatul cererii transmise serverului de Gopher.

     Ultimele doua protocoale nu sunt de fapt protocoale pentru aducerea unor pagini de Web si nu sunt suportate de orice program de navigare, dar sunt utile. Protocolul mailto permite transmiterea de posta dintr-un program de navigare. Pentru a face aceasta operatie se selecteaza butonul OPEN si se specifica un URL constānd din mailto: urmat de adresa destinatarului. Majoritatea programelor de navigare vor raspunde cu un formular care are intrari corespunzatoare subiectului si altor informatii din antet si spatiu pentru mesaj.

     Protocolul telnet este utilizat pentru stabilirea unei conexiuni pe o masina aflata la distanta. Se utilizeaza īn acelasi fel ca si programul Telnet, ceea ce nu constituie o surpriza, deoarece majoritatea programelor de navigare utilizeaza programul Telnet.}



     Pe scurt URL-urile au fost proiectate nu numai pentru a permite utilizatorilor sa navigheze prin Web, dar si pentru a utiliza FTP, news, Gopher, email si telnet, ceea ce face inutile interfetele specializate pentru aceste protocoale integrānd astfel īntr-un singur program, navigatorul īn Web, aproape toate tipurile de acces īn Internet. Daca metoda nu ar fi fost proiectata de un fizician ar fi putut sa para produsul departamentului de publicitate al unei companii de software.

     Īn ciuda tuturor acestor proprietati, cresterea Web-ului scoate īn evidenta si o slabiciune a metodei utilizarii URL-urilor. Pentru o pagina care este foarte des referita, ar fi de preferat sa existe mai multe copii pe servere diferite, pentru a reduce traficul īn retea. Problema este ca URL-urile nu ofera nici o posibilitate de indicare a unei pagini fara sa se specifice unde este localizata pagina respectiva. Nu exista nici o metoda pentru a spune ceva de genul: "Vreau pagina xyz, dar nu ma intereseaza de unde o aduci". Pentru a rezolva aceasta problema si a permite multiplicarea paginilor IETF lucreaza la un sistem de URL (Universal Resource Identifiers - identificatori universali de resurse). Un URL poate sa fie privit ca un URL generalizat. Acest subiect este īn curs de cercetare.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Informatica

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles