Padurile de foioase

2x puncte

categorie: Geografie

nota: 4.79

nivel: Gimnaziu

Silvicultura este stiinta care se ocupa cu exploatarea si administrarea padurilor. Padurea este una din principalele resurse naturale care trebuie ingrijita daca dorim sa aduca beneficii maxime noua si generatiilor urmatoare.

...

Sub aspect economic si ecologic, padurea a indeplinit si indeplineste o serie de functii importante, unele vitale.

In zona co[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Padurile de foioase

Silvicultura este stiinta care se ocupa cu exploatarea si administrarea padurilor. Padurea este una din principalele resurse naturale care trebuie ingrijita daca dorim sa aduca beneficii maxime noua si generatiilor urmatoare.

...

Sub aspect economic si ecologic, padurea a indeplinit si indeplineste o serie de functii importante, unele vitale.

In zona colinara, padurea favorizeaza procesul de inmagazinare a apei pe terenurile in panta, impiedicand formarea scurgerilor de suprafata si a viiturilor de apa in urma ploilor torentiale si a topirii zapezii, contracarand astfel fenomenele de inundatii si eroziune a solului. Padurea protejeaza lacurile de acumulare si terenurile din lunca raurilor.

Pentru a-si indeplini aceste functii, este necesar ca cel putin 50 % din suprafata bazinului hidrografic care aprovizioneaza lacul de acumulare, sa fie acoperita cu padure ( la o acoperire de numai 15 %, debitele maxime sunt de trei ori mai mari fata de cele medii).

Picaturile de ploaie (care lovesc solul si erodeaza) sunt interceptate de frunzele copacilor si de litiera (stratul format din frunze uscate si alte resturi organice care acopera solul din padure), micsorand in felul acesta viteza apei pe versanti, cat si procesul de evaporare a apei din sol. Astfel, un ha de padure poate inmagazina in sol, in primii sai 50 cm de la suprafata, o cantitate de aproximativ 1450 m3 de apa (echivalentul a 145 mm precipitatii).

Padurile produc bunuri materiale deosebit de utile, cum ar fi: lemn pentru constructii, pentru industria mobilei, a instrumentelor muzicale, celulozei, hartiei, lemn pentru foc s.a. Fauna padurii ofera vanat pentru carne si blanuri, dar si variate fructe si ciuperci, apreciate mult pentru valoarea lor nutritiva.

In procesul de fotosinteza, padurea are o contributie deosebit de importanta in regenerarea rezervei de oxigen la nivel local, cat si global. Un hectar de padure produce annual aproximativ 30 t oxigen, din care, acesta consuma cca 13 t in procesul de respiratie a arborilor sai. Vegetatia arboriscenta a padurii pe suprafata de un hectar consuma in procesul de fotosinteza circa 16 t bioxid de carbon, avand un rol relevant antipoluant.

Arborii si arbustii din padure contribuie, de asemenea, la atenuarea zgomotului de intensitati diferite, au o influenta pozitiva pe care o exercita asupra regimului eolian, a umiditatii si temperaturii aerului, precum si a vibratiilor aerului.

In acest sens, in literatura de specialitate se mentioneaza ca perdelele forestiere au capacitatea de a reduce zgomotul pana la 10 decibeli; in S.U.A. s-a consemnat ca o fasie de padure lata de aproximativ 30 m, trasata de-a lungul unei sosele, reduce zgomotul produs de circulatia autovehiculelor cu 8-11 %.

Referitor la fenomenul de poluare chimica si rolul depoluant al padurii, in literatura de specialitate se mentioneaza ca un curent de aer poluat cu bioxid de sulf in concentratie de 0,1 mg/m3 poate fi complet depoluat prin traversarea sa lenta peste un hectar de padure.

Padurea realizeaza si o epurare microbiana, remarcata mai cu seama la cea de conifere. Spre exemplu, pe bulevardele Parisului s-au determinat aproximativ 570 mii bacterii/m3 aer, iar in unele magazine chiar 4-8 milioane bacterii/m3 aer, in timp ce in padurea Fontain bleau din apropiere se inregistrau numai 50-55 bacterii/m3 aer.

Ansamblul conditiilor favorabile vietii create in padure determina ca frecventa pulsului sa se reduca cu 4-8 pulsatii/minut, sa se tinda spre optimizarea tensiunii arteriale si sa favorizeze starea de buna dispozitie. Pentru bolnavii cu unele afectiuni respiratorii, padurile de rasinoase sau amestec de rasinoase si fag din zonele montane sunt benefice.

In zonele de campie, cu suprafete reduse de padure, perdelele forestiere de protectie au o influenta deosebit de favorabila asupra mediului inconjurator.

Astfel, acestea reduc viteza vantului pe o distanta egala cu 5 pana la 10 ori latimea lor, determinand retinerea si repartizarea uniforma a zapezii pe suprafata terenului arabil, care protejeaza cultura de toamna impotriva actiunii gerurilor, marind rezerva de apa a solului, protejeaza caile de comunicatii, localitatile si unele ferme zootehnice contra inzapezirilor.

Pe cursurile de apa, perdelele forestiere reduc energia vanturilor si impactul sloiurilor de gheata, aparand digurile de avarii.

Privita in ansamblu, contributia padurii la mentinerea echilibrelor in biosfera prezinta o importanta deosebita fie sub forma de masiv, fie ca perdele de protectie. Din aceasta cauza, exploatarea padurilor, la nivel mondial sau national, trebuie rationalizata nu numai ca volum lemnos, dar si ca metode folosite pentru a se evita, pe cat posibil, reducerea fondului forestier.

Cresterea suprafetelor de teren agricol, nu mai este posibil a se realiza pe seama micsorarii suprafetei de paduri, ba dimpotriva, cel putin la noi in tara, in multe zone se impune impadurirea unor terenuri neproductive.

Datorita defrisarilor exagerate si distrugerii padurilor prin exploatari nerationale si a pasunatului excesiv, la nivel mondial, a luat proportii ingrijoratoare fenomenul de desertificare, evident mai ales pe continentul African, unde daunele produse padurii nu pot fi justificate ecologic si nici economic prin pasunatul fondului silvic.

In actiunea distructiva a fondului forestier, un rol insemnat il are si poluarea aerului, care produce fenomenul de uscare al arborilor. In Europa, de exemplu, pe aproximativ 10 milioane hectare de padure, s-a semnalat uscarea arborilor de molid, brad, stejar si gorun, iar in tara noastra, asemenea fenomen a afectat 1,6 % din suprafata totala a padurilor. La uscarea arborilor a mai contribuit, de asemenea, poluarea de mare altitudine, cat si cea produsa de industriile chimica si petroliera, de fabricile de ciment, combinatele metalurgice si miniere.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles