Originea si simbolistica basmului "Povesctea porcului"

2x puncte

categorie: Romana

nota: 9.78

nivel: Facultate

"A fost odată..." aşa īncepe orice poveste, aşa ar putea īncepe şi povestea adevărată a scriitorului Ion Creangă, al cărui nume este astăzi totuna cu lumea nemuritoare a poveştilor lui, pagină de frumos şi īnţelepciune īn marea carte a literaturii clasice romāneşti.
Plecānd de la principiul fundamental că mitul nu e[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Originea si simbolistica basmului "Povesctea porcului"

"A fost odată..." aşa īncepe orice poveste, aşa ar putea īncepe şi povestea adevărată a scriitorului Ion Creangă, al cărui nume este astăzi totuna cu lumea nemuritoare a poveştilor lui, pagină de frumos şi īnţelepciune īn marea carte a literaturii clasice romāneşti.
Plecānd de la principiul fundamental că mitul nu este invenţie, nici convenţie omenească, Lovinescu nu īşi numeşte lucrarea un studiu de folclor, basmele lui Creangă considerādu-le doar "un punct de plecare, pretext şi materie primă ale unor consideraţii strict adecvate şi ţesute pe ştiinţa simbolurilor, disciplină tradiţională caracterizată ca imuabilă, unanimă, perenă, cu legi proprii coextensive cu acelea ale unui univers semnificativ şi ierarhizat, misterios, dar nu absurd." A poseda această ştiinţă, spune Lovinescu, "īnseamnă a poseda Creanga de aur şi firul Ariadnei, simboluri complementare", fapt pentru care e normal ca īn labirintul operei lui Creangă să nu se poată intra şi ieşi decāt cu Creanga de Aur īntr-o mānă şi firul Ariadnei īn cealaltă. Să nu uităm ca şi pentru J.G. Frazer, Creanga de Aur serveşte de emblemă celei mai importante părţi ale operei sale The Golden Bough īn mărginita interpretare pe care o dă miturilor, redusă exclusiv la fenomenul de primenire a naturii, fapt pentru care īn basmul "Povestea porcului" Creanga de Aur e reprezentată de furca, de vārtelniţa, de tipsia cu puii de aur dăruite fetei de īmpărat de cele trei surori, Sfānta Miercuri, Sfānta Vineri şi Sfānta Duminică, daruri supranaturale prezente īn "viermuitul naturii".
Īn concluzie, Creanga de Aur e "o legitimaţie pentru cine o posedă, o pecete, o stea īn frunte, firul de continuitate īntre stări de firi ierarhizate". Chiar īn romanul cu acelaţi nume al lui Sadoveanu, Kesarion Breb preia Creanga de Aur şi funcţiunea de la predecesorul său devenind astfel "ultimul Dekeneus".
Voi aminti īn continuare faptul că basmul "Povestea porcului" se īntinde pe o arie considerabilă din Europa pānă īn India şi Indonezia, apoi īn Africa şi īn America, cu o frecvenţă rar īntālnită, fiind unul dintre puţinele basme atestate īncă din antichitatea clasică, prin faptul că a fost inserat de scriitorul latin Apuleius īn romanul Măgarul de aur din al II-lea secol al erei noastre, scriitorul latin preluāndu-l, la rāndul său, din circulaţia orală.
Capodopera lui Lucius Apuleius (c. 125 - c. 170), Metamorfoze sau Măgarul de aur este un roman fantastico-satiric, care relatează avatarurile tānărului Lucius: īn urma unei īncercări eşuate de aplicare a practicilor magice, ucenicul vrăjitor este transformat īn măgar (păstrānduşi īnsă simţămintele omeneşti), urmānd să īţi recapete īnfăţişarea de om cu ajutorul zeiţei Isis, care īi dezvăluie īn vis leacul. Eroul parcurge un traseu plin de primejdii (ca şi fata īmpăratului plecată īn căutarea soţului ei), pornind din atacul unei curtezane versate pentru a ajunge īn templul zeităţii. Evocarea călătoriei pline de peripeţii a protagonistului constituie un adevărat tur de forţă narativ, īn care autorul īşi demonstrează extraordinarele abilităţi literare. Cele unsprezece cărţi ale "Măgarului de aur" sunt īmbogăţite cu o tāt de plăcută substanţă, cu o asemenea excelenţă şi varietate de poveşti īnfloritoare, īncāt nimic nu poate fi mai plăcut şi mai īncāntător, fiind pe drept numite cărţile "Măgarului de aur", pentru cursivitatea lor. Talentat şi inovator, Apuleius ne oferă, alături de Petronius, reperele exemplare ale īnceputurilor prozei europene.
Povestea fetei de īmpărat şi a Avatarului, aşa cum īl numeşte Lovinescu, este asemănătoare cu cea al lui Amor, sau Cupidon, şi Psyche, basm pe care Apuleius īl inserează la jumătatea romanului său. Īn mitologia romană, Cupidon este cunoscut şi sub denumirea de Eros, fiul Afroditei. Legenda din romanul lui Apuleius ne vorbeşte despre povestea dintre Cupidon şi muritoarea Psyche. Venus era geloasă pe frumuseţea acestei fete, drept pentru care i-a ordonat lui Cupidon să o omoare. Īn loc să facă asta, el s-a īndrăgostit de ea şi a luat-o de soţie. Fiind muritoare i s-a interzis să-l privească. Psyche a fost cea mai fericită fiinţă pānă cānd sora sa a convins-o să se uite la soţul ei, aşa cum şi mama fetei din basmul Poveste porcului şi-a convis fata să ardă pielea de porc a soţului. Pentru a o pedersi, Cupidon a părăsit-o lăsānd-o īntr-un cāmp pustiu. Dorind să-şi regăsească iubitul, Psyche a intrat īn templul zeiţei Venus şi i-a cerut sfatul. Venus i-a dat o serie de īndatoriri una mai periculoasă decīt cealaltă. Dintre ele, ultima se referea la o călătorie pe tărāmul lui Hades pentru a-i aduce zeiţei īntr-o cutie, puţin din frumuseţea soţiei zeului īntunericului. Cea mai grea sarcină era, īn schimb, nu călătoria īn sine ci, rezistarea īn faţa tentaţiei de a nu o deschide. Psyche a cedat şi drept răsplată a căzut īntr-un somn mortal din care doar dragostea nemărginită pe care i-o purta Cupidon a mai putut să o trezească. Mişcată de iubirea dintre cei doi, Venus a decis să o facă şi pe ea zeiţă.
O surprinzătoare identitate de schemă narativă găsim şi īntre "Trandafiru" din colecţia Schott şi "Povestea porcului". Īn "Trandafiru" există motivul blestemului ca soţia să nu poată naşte pānă nu va fi din nou īmbrăţişată, motivul darurilor vrăjite de la cele trei sfinte, precum şi cel al prafului de somn dat de noua soţie (vrăjitoare), cum nu se află asamblate īn nicio variantă.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles