Originea si simbolistica basmului "Povesctea porcului"

2x puncte

categorie: Romana

nota: 9.78

nivel: Facultate

"A fost odată..." aşa începe orice poveste, aşa ar putea începe şi povestea adevărată a scriitorului Ion Creangă, al cărui nume este astăzi totuna cu lumea nemuritoare a poveştilor lui, pagină de frumos şi înţelepciune în marea carte a literaturii clasice româneşti.
Plecând de la principiul fundamental că mitul nu e[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Originea si simbolistica basmului "Povesctea porcului"

"A fost odată..." aşa începe orice poveste, aşa ar putea începe şi povestea adevărată a scriitorului Ion Creangă, al cărui nume este astăzi totuna cu lumea nemuritoare a poveştilor lui, pagină de frumos şi înţelepciune în marea carte a literaturii clasice româneşti.
Plecând de la principiul fundamental că mitul nu este invenţie, nici convenţie omenească, Lovinescu nu îşi numeşte lucrarea un studiu de folclor, basmele lui Creangă considerâdu-le doar "un punct de plecare, pretext şi materie primă ale unor consideraţii strict adecvate şi ţesute pe ştiinţa simbolurilor, disciplină tradiţională caracterizată ca imuabilă, unanimă, perenă, cu legi proprii coextensive cu acelea ale unui univers semnificativ şi ierarhizat, misterios, dar nu absurd." A poseda această ştiinţă, spune Lovinescu, "înseamnă a poseda Creanga de aur şi firul Ariadnei, simboluri complementare", fapt pentru care e normal ca în labirintul operei lui Creangă să nu se poată intra şi ieşi decât cu Creanga de Aur într-o mână şi firul Ariadnei în cealaltă. Să nu uităm ca şi pentru J.G. Frazer, Creanga de Aur serveşte de emblemă celei mai importante părţi ale operei sale The Golden Bough în mărginita interpretare pe care o dă miturilor, redusă exclusiv la fenomenul de primenire a naturii, fapt pentru care în basmul "Povestea porcului" Creanga de Aur e reprezentată de furca, de vârtelniţa, de tipsia cu puii de aur dăruite fetei de împărat de cele trei surori, Sfânta Miercuri, Sfânta Vineri şi Sfânta Duminică, daruri supranaturale prezente în "viermuitul naturii".
În concluzie, Creanga de Aur e "o legitimaţie pentru cine o posedă, o pecete, o stea în frunte, firul de continuitate între stări de firi ierarhizate". Chiar în romanul cu acelaţi nume al lui Sadoveanu, Kesarion Breb preia Creanga de Aur şi funcţiunea de la predecesorul său devenind astfel "ultimul Dekeneus".
Voi aminti în continuare faptul că basmul "Povestea porcului" se întinde pe o arie considerabilă din Europa până în India şi Indonezia, apoi în Africa şi în America, cu o frecvenţă rar întâlnită, fiind unul dintre puţinele basme atestate încă din antichitatea clasică, prin faptul că a fost inserat de scriitorul latin Apuleius în romanul Măgarul de aur din al II-lea secol al erei noastre, scriitorul latin preluându-l, la rândul său, din circulaţia orală.
Capodopera lui Lucius Apuleius (c. 125 - c. 170), Metamorfoze sau Măgarul de aur este un roman fantastico-satiric, care relatează avatarurile tânărului Lucius: în urma unei încercări eşuate de aplicare a practicilor magice, ucenicul vrăjitor este transformat în măgar (păstrânduşi însă simţămintele omeneşti), urmând să îţi recapete înfăţişarea de om cu ajutorul zeiţei Isis, care îi dezvăluie în vis leacul. Eroul parcurge un traseu plin de primejdii (ca şi fata împăratului plecată în căutarea soţului ei), pornind din atacul unei curtezane versate pentru a ajunge în templul zeităţii. Evocarea călătoriei pline de peripeţii a protagonistului constituie un adevărat tur de forţă narativ, în care autorul îşi demonstrează extraordinarele abilităţi literare. Cele unsprezece cărţi ale "Măgarului de aur" sunt îmbogăţite cu o tât de plăcută substanţă, cu o asemenea excelenţă şi varietate de poveşti înfloritoare, încât nimic nu poate fi mai plăcut şi mai încântător, fiind pe drept numite cărţile "Măgarului de aur", pentru cursivitatea lor. Talentat şi inovator, Apuleius ne oferă, alături de Petronius, reperele exemplare ale începuturilor prozei europene.
Povestea fetei de împărat şi a Avatarului, aşa cum îl numeşte Lovinescu, este asemănătoare cu cea al lui Amor, sau Cupidon, şi Psyche, basm pe care Apuleius îl inserează la jumătatea romanului său. În mitologia romană, Cupidon este cunoscut şi sub denumirea de Eros, fiul Afroditei. Legenda din romanul lui Apuleius ne vorbeşte despre povestea dintre Cupidon şi muritoarea Psyche. Venus era geloasă pe frumuseţea acestei fete, drept pentru care i-a ordonat lui Cupidon să o omoare. În loc să facă asta, el s-a îndrăgostit de ea şi a luat-o de soţie. Fiind muritoare i s-a interzis să-l privească. Psyche a fost cea mai fericită fiinţă până când sora sa a convins-o să se uite la soţul ei, aşa cum şi mama fetei din basmul Poveste porcului şi-a convis fata să ardă pielea de porc a soţului. Pentru a o pedersi, Cupidon a părăsit-o lăsând-o într-un câmp pustiu. Dorind să-şi regăsească iubitul, Psyche a intrat în templul zeiţei Venus şi i-a cerut sfatul. Venus i-a dat o serie de îndatoriri una mai periculoasă decît cealaltă. Dintre ele, ultima se referea la o călătorie pe tărâmul lui Hades pentru a-i aduce zeiţei într-o cutie, puţin din frumuseţea soţiei zeului întunericului. Cea mai grea sarcină era, în schimb, nu călătoria în sine ci, rezistarea în faţa tentaţiei de a nu o deschide. Psyche a cedat şi drept răsplată a căzut într-un somn mortal din care doar dragostea nemărginită pe care i-o purta Cupidon a mai putut să o trezească. Mişcată de iubirea dintre cei doi, Venus a decis să o facă şi pe ea zeiţă.
O surprinzătoare identitate de schemă narativă găsim şi între "Trandafiru" din colecţia Schott şi "Povestea porcului". În "Trandafiru" există motivul blestemului ca soţia să nu poată naşte până nu va fi din nou îmbrăţişată, motivul darurilor vrăjite de la cele trei sfinte, precum şi cel al prafului de somn dat de noua soţie (vrăjitoare), cum nu se află asamblate în nicio variantă.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles