Originea si elementele statului

3x puncte

categorie: Diverse

nota: 9.07

nivel: Facultate

Īn legatura cu un anumit teritoriu , statul īsi stabileste legaturile cu cetatenii , īsi structureaza aparatul sau si īsi dimensioneaza suveranitatea. Al treilea element īl constituie Forta publica denumita si puterea de stat . Una din discutiile devenite clasice īn literatura de specialitate este bazata pe reportul dintre puterea politica - suveranitatea si puterea de stat sau forta publica . Īn[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Originea si elementele statului

Īn legatura cu un anumit teritoriu , statul īsi stabileste legaturile cu cetatenii , īsi structureaza aparatul sau si īsi dimensioneaza suveranitatea. Al treilea element īl constituie Forta publica denumita si puterea de stat . Una din discutiile devenite clasice īn literatura de specialitate este bazata pe reportul dintre puterea politica - suveranitatea si puterea de stat sau forta publica . Īn literatura se face urmatoarea nuantare : Termenul politic desemneaza caracterul social al puterii , asadar exprimarea puterii politice desemneaza puterea poporului . Si puterea de stat are trasaturi politice , dar puterea politica are un continut mai larg decāt organizarea sa statala , altfel spus decāt puterea de stat ( sau forta publica ). Puterea de stat este o parte institutionalizata a puterii politice sau “ haina pe care o īmbraca puterea politica īntr-o societate organizata statal , deci ne gasim la o relatie de la īntreg la parte .

Termenul de suveranitate a fost folosit din antichitate , dar a fost fundamentat din punct de vedere teoretic mult mai tārziu , īn special de catre Jean Bodin . Īn literatura occidentala de specialitate este dominanta teza dupa care puterea politica ( sau autoritatea exclusiva politica ) , ca element al statului mai poate fii exprimata si prin notiunea de suveranitate īn timp ce literatura din rasaritul Europei este dominata de teza dupa care suveranitatea este o trasatura a puterii de stat . De fapt mai mult decāt o contradictie , este vorba de moduri diferite de abordare al unuia si aceluiasi fenomen.

Prin suveranitatea poporului īntelegem dreptul poporului de a decide asupra destinelor sale , de a stabili linia politica a statului si alcatuirea organelor lui precum si de a controla activitatea acestora. Īn societatea īn care puterea politica apartine īntregului popor , suveranitatea se poate identifica cu puterea politica si numai īn aceasta masura putem vorbi de popor ca titularul suveranitatii. O alta interpretare ar īnsemna īmpartirea poporului si practic autodizolvarea sa. Asadar putem vorbi despre suveranitate sau putere politica ca element al statului , prin raportare la teritoriu si populatie . Dar putem sa vorbim despre suveranitate ca trasatura a elementului formal īnsusi ( ca trasatura a puterii de stat ).

Adica pentru “ a exercita ” puterea politica ( sau suveranitatea ) poporul creeaza statul , ca un ansamblu institutionalizat de organe , astfel se creeaza puterea de stat , care nu poate fi decāt suverana , adica suprema īn interior si independenta īn exterior . Concluzionānd putem sa spunem ca : “ puterea politica exclusiva sau suveranitatea ca element definitoriu īntr-un stat , nu trebuie confundata totusi cu suveranitatea puterii de stat , adica a fortei juridico-statale īn care s-a institutionalizat puterea politica ”.

Prin urmare puterea politica sau autoritatea politica exclusiva ( care apartine poporului ) exercitata de un stat asupra unei populatii de pe un teritoriu determinat este īn fond puterea de stat. Asadar statul ( notiunea de stat ) cunoaste doua acceptiuni , ambele corecte si larg utilizate . Īn prima acceptiune , mai mult politica , sociologica , prin stat se īntelege “ suma celor trei elemente distincte si anume : teritoriul , populatia si puterea statala sau forta publica “ (statul īn acceptiunea strict juridica) . Īn aceasta acceptiune statul este sinonim cu tara . Īntr-o a doua acceptiune prin stat se īntelege forma organizata a puterii poporului , mai exact mecanismul sau aparatul de stat .

Trasaturile puterii de stat
Īn ceea ce priveste trasaturile puterii de stat unele orientari teoretice releva aspecte de ordin sociologic si politic īn timp ce alti autori releva elemente de ordin tehnico-juridic. Īn prima categorie putem cita , pe Jean Gicguel16 care se opreste la urmatoarele patru trasaturi ale puterii de stat :
a) putere centralizata ;
b) de arbitraj ;
c) extrapatrimoniala ;
d) civila si temporala .

Īn ceea ce priveste a doua trasatura īn conceptia lui Gicguet este esentiala pentru puterea de stat īntr-o societate democratica arbitrajul si negocierea cu fortele economice . Ideea de putere extrapatrimoniala provine din revolutia franceza , fiind contrara idei de teritoriu al statului , ca proprietate a monarhului , specifica evului mediu. Astazi acest lucru este de la sine īnteles , asa ca retinerea extrapatrimonialitatii īn trasaturile puterii de stat este excesiva . Īn plus s-ar putea crea si confuzii deoarece mai toate statele democratice sunt si proprietare ale anumitor bunuri fie īn regim privat , fie īn regim public . A cincea trasatura doreste sa scoata īn evidenta subordonarea puterii militare fata de cea civila , ramānānd si aici de discutat daca aceasta trasatura este una generala a puterii de stat sau o trasatura speciala a puterii īn statele democratice .

Nu se poate spune ca acolo unde exista dictaturi militare de diverse forme nu exista putere de stat. Temporalitatea puterii īn limbajul lui Gicguel evoca caracterul īn fond laic , al anumitor tipuri de puteri de stat. Īn opinia unui alt autor se evidentiaza aceste trasaturi :
- Puterea este un fenomen legat de autoritate si este o putere de comanda;
- Puterea de stat este o putere politica ; puterea politica determina conducerea societatii īn directia politicii preconizate;
- Puterea de stat este o putere organizata
- Puterea de stat este unica , ea detine monopolul constrāngerii;
- Suveranitatea puterii de stat ;

Puterea de stat are vocatia globalitatii , īn sensul ca se aplica īn societatea respectiva asupra tuturor aspectelor si īn toate domeniile
Profesorul IOAN MURARU identifica urmatoarele trasaturi ale puterii de stat :
a) caracterul de putere ;
b) puterea de stat este o putere de constāngere ;
c) caracterul social al puterii ;
d) puterea de stat este puterea de a exprima si a realiza vointa guvernantilor ca vointa general obligatorie ;
e) caracterul organizat al puterii statale si
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Diverse

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles