Organizatii criminale

7x puncte

categorie: Drept

nota: 8.85

nivel: Facultate

     Evolutia societatilor contemporane evidentiaza faptul ca desi s-au intensificat masurile si interventiile institutiilor specializate de control social īmpotriva faptelor de delicventa si criminalitate, īn multe tari se constata o recrudescenta si o multiplicare a delictelor comise cu violenta si agresivitate precum si a celor din domeniul economic si finan[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Organizatii criminale

     Evolutia societatilor contemporane evidentiaza faptul ca desi s-au intensificat masurile si interventiile institutiilor specializate de control social īmpotriva faptelor de delicventa si criminalitate, īn multe tari se constata o recrudescenta si o multiplicare a delictelor comise cu violenta si agresivitate precum si a celor din domeniul economic si financiar-bancar, frauda, santaj, mita si coruptie.

      Reprezentānd o problema sociala a carei modalitate de manifestare si solutionare intereseaza atāt factorii de control social (politie, justitie, administratie) cāt si opinia publica. Asemenea de delicte si crime comise prin violenta si coruptie tind sa devina deosebit de intense si periculoase pentru stabilitatea si securitatea institutiilor, grupurilor si indivizilor; fiind asociata de multe ori cu cele de crima organizata, terorism si violenta institutionalizata, specifice, "subculturilor" violentei si crimei profesionalizate.

      Desi cauzele recrudescentei violentei si crimei organizate sunt dificil de identificat si explicat datorita existentei unor diferente sensibile īn ceea ce priveste amploarea si intensitatea lor de la o tara la alta; majoritatea specialistilor si cercetatorilor considera ca sursele acestor fenomene rezida īn perpetuarea unor structuri politice, economice si normative deficitare, īn mentinerea si accentuarea discrepantelor sociale si economice dintre indivizi, grupuri si comunitati si intensificarea conflictelor si tensiunilor sociale si etnice.

      Dificultatile īntāmpinate īn definirea actelor si crimelor comise prin violenta sunt determinate atāt de varietatea formelor de violenta si crima violenta īntālnite īn diverse societati cāt si de diferentele īn ceea ce priveste sanctionarea si pedepsirea acestora, mai ales ca, de multe ori, violenta acopera o gama larga de comportamente individuale si sociale ce tin de propria lor etiologie. Totodata, aprecierea si definirea violentei se face īn functie de anumite criterii istorice, culturale si normative, de ordinea sociala existenta la un moment dat īntr-o anumita societate, de anumite interese politice si sociale, dar si īn functie de anumite criterii si contexte subiective si accidentale, care sunt īnsa relative spatial si temporal (atāt de la o societatea la alta cāt si de la o perioada la alta).

      Violenta nu constituie totusi, un fenomen nou, aparitia si evolutia ei fiind strāns legata de evolutia indivizilor, grupurilor, organizatiilor si societatilor umane.

      Pentru acest motiv unii cercetatori si specialisti considera ca violenta reprezinta o permanenta umana, fiind intens legata de esenta umana si de functionarea societatii.

      Ea este amplificata īn prezent de acte de terorism si crima organizata, comise cu scopul de a inspira frica, spaima si groaza īn rāndul opiniei publice, dar si o serie de delicte si crime, ce violeaza drepturile si libertatile individului (omoruri, asasinate, violuri, jafuri, agresiuni fizice). Alaturi de violenta primitiva, ocazionala, pasionala sau utilitara se constata amplificarea si proliferarea violentei rationale, specifica crimei organizate si organizatiilor criminale profesioniste.

      Asistam la o asa numita "internationalizare" a violentei si crimei organizate la nivelul diferitelor societati, state si natiuni prin aparitia si proliferarea unor noi tipuri de delicte si crime, ce transgreseaza si interpenetreaza noi forme de prevenire, combatere si neutralizare a violentei si crimei organizate la nivel national si international.

      Dezvaluirea cauzelor fenomenului infractional nu poate fi realizata decāt printr-o cercetare care sa exploateze toate laturile acestui fenomen. Sunt necesare īn acest sens investigatii cu caracter sociologic, psihologic, juridic, psihiatric, biologic si antropologic.

      Afirmarea caracterului complex biopsihosociolegal al criminalitatii si īnlaturarea, prin acest concept, a sustinerilor biologizante, psiho-sociologizante, corespunde realitatii obiective si reprezinta una din premisele majore necesare cercetarilor criminologice fundamentale īn scopuri profilactice.

     Capitolul I. ASPECTE GENERALE PRIVITOARE LA ĪNTELESUL DE ORGANIZATII CRIMINALE



     1.1 Definirea conceptului de organizatie criminala

     1.1.1"Crima organizata" sau ,,organizarea crimei"?





      Unii specialisti neaga existenta unei organizatii nationale a crimei. Autori ca Daniel Bell, John Coublin sau Francis Janni indica existenta unor grupuri de infractori care vin in conflict atunci cānd savārsesc infractiuni īntr-un anumit teritoriu. De asemenea se neaga realitatea unui model de organizare formala a grupului.

      Opiniile cum ar fi ca organizatiile criminale secrete nu sunt organizatii formale de tipul corporatiilor de afaceri, ci sunt sisteme sociale traditionale, organizate pe baza valorilor culturale ce nu au nimic īn comun cu calitatile birocratiei moderne sau cum ca aceste organizatii seamana cu o īntreprindere sau o conspiratie straina, etnica, au fost dezbatute intens, mai ales dupa anii '20 ai secolului nostru.

      Opiniile ramān īmpartite, cu toate acestea se considera ca "crima organizata" sau ,,organizarea crimei" desemneaza concepte si realitati diferite a caror rezolvare are nu numai o relevanta teoretica, ci si implicatii practice īn strategia de prevenire si combatere a criminalitatii.

      ,,Organizarea crimei" difera de "crima organizata" deoarece:

      - structura ierarhica rigida este īnlocuita de un sistem interrelational flexibil si eficient.

      - nu īntotdeauna violenta este cea mai buna cale de īnlaturare a persoanelor incomode(ex.: schimburi de functie)

      - infiltrarea īn sferele de decizie nu este necesara, infractorii īnsisi se afla īn aceste sfere.

      - prejudiciul social este cu atāt mai mare cu societatea este putin constienta ca "organizarea crimei" se repercuteaza īn mod catastrofal asupra nivelului sau de trai.

      1.1.2 Definitia organizatiei criminale.



      Īn contextul marilor schimbari politice si sociale contemporane, al dezechilibrelor internationale si al proceselor tensionate determinate de acestea, noile forme de criminalitate au luat o amploare deosebita mai ales īn tarile aflate īn tranzitie la economia de piata.

      O organizatie criminala, prin modul sau de structurare, flexibilitatea si deosebita capacitate de infiltrare īn zonele vitale ale politicului si economicii, prin īntinderea sa mondiala rapida, prin recursul neconditionat la violenta, coruptie si santaj, reprezinta un pericol direct si de mare actualitate, o sfidare la adresa societatii mondiale.

      Definitia:- īnsemnul de organizatie criminala semnifica activitatile infractionale ale unor grupuri constituite pe principii conspirative, īn scopul obtinerii unor importante venituri ilicite la cote deosebit de ridicate.

      Codul lor moral presupune un deosebit simt al demnitatii individuale si pretinde o tacere liber consimtita īn problemele secrete. Acest sistem dainuie de foarte mult timp si este respectat cu rigurozitate. Specificul local a fost daltuit de-a lungul secolelor ca efect al rezistentei la umilintele provocate de cuceritorii straini, de guvernarile locale rapace si de jaful bandelor de raufacatori autohtoni.

      Īn conceptia Interpol-ului, organizatiile criminale ar putea fi īmpartite īn patru mari grupe distincte:

      a) Familiile mafiei, constituite pe structuri ierarhice stricte, norme interne de disciplina, un cod de conduita si o diversitate mare de activitati ilicite ( familiile italiene, americane, columbiene )

      b) Organizatiile profesionale a caror membrii se specializeaza īn una sau doua tipuri de activitati criminale ( furtul si traficul de masini furate, rapiri de persoane )

      c) Organizatii criminale constituite pe criterii tehnice, care sunt rezultatul unor īmprejurari specifice precum īnchiderea granitelor, circulatia dificila peste frontiere, expansiunea geografica ( triadele, yakuza, jamaicanii ).

      d) Organizatii teroriste internationale care practica asasinatul, deturnarea de avioane, rapirea de persoane etc., sub diferite motivatii politice, militare, religioase sau rasiale.



     1.2 Caracteristici.



      Spre deosebire de actiunile unor indivizi care, ocazional, se asociaza pentru a comite infractiuni , o organizatie criminala constituie o asociatie premeditata, conceputa pāna la cele mai mici detalii īn ceea ce priveste rolul si modul de actiune al celor ce o constituie. Efectele sale: secatuirea puterii societatii, amenintarea stabilitatii guvernarii, determinarea cresterilor taxelor, periclitarea securitatii individuale si colective, controlul exercitat asupra sindicatelor si influentele asupra structurilor de putere politica si economica.

      Īn varianta clasica a unei organizatii criminale pot fi o serie de trasaturi specifice:

      a) STRUCTURA - membrii retelei au sarcini si responsabilitati īn functie de pregatirea si abilitatea specifica a fiecaruia. Īnsa si structura se caracterizeaza prin ierarhie stricta si autoritate.

      O organizatie criminala implica coordonarea unui numar de persoane īn planificarea si executia actelor ilegale.

      b) ERMETISM SI CONSPIRATIVITATE. Aceasta trasatura deriva atāt din vechea origine socio-culturala a fenomenului cāt si din necesitati obiective determinate de nevoia de autoprotectie, de evitare a penetrarii propriilor rānduri de catre organismele abilitate prin lege.

      Īntr-o alta opinie avizata, pericolul grav pe care īl reprezinta aceste organizatii criminale deriva din subcultura sa arhaica, mult mai interiorizata si mai bogata, tradusa din selectarea riguroasa a recrutilor si din capacitatea de fier de a impune membrilor sai reguli neiertatoare de conduita care sunt fara exceptie respectate.

      Discretia si respectarea legii tacerii omerta, sunt calitati indispensabile pentru fiecare membru al unor astfel de organizatii. Componentii lor risca sa fie eliminati fizic īn caz de tradare.

      Īn ultimii ani, ca urmare a eforturilor depuse īn plan national si international, un numar important al capiilor organizatiilor criminale au fost capturati si deferiti justitiei. Unii dintre ei au vorbit. Ca urmare regula conspirativitatii s-a īntarit si mai mult, limitānd la minimum atāt legaturile īntre membrii retelei cat si circulatia de informatii īn interiorul retelei, sau asupra severitatii selectiei de noi membri.

      c) FLEXIBILITATE,RAPIDITATE SI CAPACITATE DE INFILTRARE. Īn timp organizatiile criminale de tip mafiot au dovedit o extraordinara capacitate de adaptare atāt īn privinta domeniilor preferate de activitate, cāt si la conditiile concrete, social-politice si istorice din tarile īn care s-au constituit.

      Plecānd de la domenii minore ale economicului, organizatiile criminale au ajuns sa coordoneze cea mai mare parte a traficului mondial cu stupefiante, arme, munitii, sa fie proprietare ale unor banci si societati de holding, sa detina hoteluri, cazinouri si terenuri petrolifere sa se implice īn metode moderne ale crimei, cum ar fi frauda financiar- bancara, spalarea banilor si criminalitatea informatica.

      Īn scopul atingerii obiectivelor proprii, structurile organizatiilor criminale s-au implicat īn lumea finantelor, īn politica, īn justitie si politica.

      d) CARACTERUL TRANSNATIONAL AL ORGANIZATILOR CRIMINALE.

      Deschiderea larga a frontierelor, elaborarea unei legislatii extrem de permisive factorului extern, slaba dezvoltare economica, instabilitatea politica si coruptia din tarile sarace au creat oportunitati si brese exceptionale pentru expansiunea si mondializarea organizatiilor criminale.

      e) ORIENTAREA SPRE PROFIT. Aceasta trasatura caracterizeaza activitatea organizatiilor criminale. Cāstigul este realizat prin mentinerea monopolului asupra domeniilor īn care īsi desfasoara activitatea: traficul cu narcotice, jocurile de noroc, pornografia, prostitutia, traficul cu arme, etc.

      f) UTILIZAREA FORTEI. Este esentiala īn atingerea propriilor obiective si se manifesta prin intimidare, santaj, coruptie si violenta. Aceste metode sunt utilizate īn doua directii:

     1) Īn primul rānd, pentru a mentine disciplina īn interiorul propriei structuri. Odata patruns īn "interior", recrutul īnvata "codul onoarei" si legea tacerii-omerta siciliana. Indiscretia sau tradarea sunt pedepsite cu moartea, indiferent daca structura criminala se numeste Mafia, La Cosa Nostra, Yakuza, Triade, etc.

      2) Pentru a pedepsi acele persoane care nu se supun cerintelor si intereselor criminale sau actioneaza īmpotriva lor.



      1.3 Codul comportamental



      "Imaginea clasica a organizatiilor criminale arata faptul ca supravietuirea unei structuri de acest tip este problematica daca comportamentul membrilor sai nu este nici previzibil nici īn conformitate cu evaluarile si asteptarile fiecaruia dintre indivizii care compun organizatia. "

      Regulile de conduita ajuta la stabilirea conformismului si a previzibilitatii. Sanctiunile pentru īncalcarea lor ajuta la mentinerea si supravietuirea organizatiei. Īntre regulile luate īn seama se numara: pastrarea secretului, prioritatea acordata mai īntāi organizatiei si apoi individului, interzicerea luptelor interne, indiferent de motiv, interzicerea actiunilor care produc oroare populatiei ( ex. Rapirile ).



     1.4 Domenii de actiune



      Comunitatea internationala a fost pusa īn fata unei economi "subterane" de mare anvergura, caracterizata prin infiltrarea pietelor economico-financiare de catre structurile criminale īn īncercarea acestora de a prelua controlul asupra unor importante sectoare economice interne si internationale. Procesul este vast, bazat pe tranzactii financiare globale īn continua crestere. Pietele financiare internationale cuprind īn fiecare zi īn valoare de sute de miliarde de dolari, din care numai o mica parte par a fi operatiuni de comert licit. Restul se bazeaza pe capital speculativ, lichid si semilichid, investit pe termene scurte si care garanteaza anonimatul investitorilor.

      Transnationalizarea celor mai mari banci, eliminarea restrictiilor si al controlului asupra investitiilor straine, dezvoltarea tehnologiei electronice de transmitere a informatiilor financiare constituie parte din cei mai importanti factori ce determina cresterea acestei imense mase monetare speculative. Amploarea acestui fenomen, cāt su complexitatea lui , sunt de natura sa descurajeze orice īncercare de control statal si creeaza conditiile propice de marcare a banilor proveniti din afaceri ilicite precum traficul de droguri, arme, carne vie, cu autoturisme de lux furate, escrocherii, camata, taxa de protectie etc.

PENTRU VARIANTA COMPLETA APASA BUTONUL DE "DOWNLOAD"!!!

DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles