Organizarea institutionala a statelor medievale romanesti

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Organizarea institutionala a statelor medievale romanesti

     Conditiile istorice în care au luat fiinta statele de la sud si este de Carpati au facut ca ele sa se formeze si sa existe separat. Organizarea lor era însa foarte asemanatoare.

      Statul era condus de un voievod care se intitula "mare voievod si domn singur stapânitor". Aceasta însemna ca era comandantul armatei (voievod), stapânul întregii tari (domn) si independent de orice putere straina (singur stapânitor). Domnul avea atributii juridice (era judecatorul suprem), legislative (stabilea legile) si avea dreptul de a bate moneda.

      Sfatul Domnesc, alcatuit din boieri cu dregatorii (functii) si din clerul înalt (mitropolitul si episcopii), hotarea împreuna cu domnul politica externa si interna. Cele mai importante dregatorii în acest Sfat Domnesc erau cea de Portar al Sucevei în Moldova si de Ban al Olteniei în Tara Româneasca. Alte functii mai erau si acelea de vornic (atributii legislative), logofat (seful cancelariei domnesti - elibera documente interne si întretinea corespondenta cu exteriorul), spatar (functii militare), paharnic (se ocupa cu pivnitele domnesti), comis (functii militare), stolnic (aprovizionarea Curtii Domnesti), postelnic (atributii diplomatice) si vistier (administratorul finantelor statului).

      În cazuri speciale, cum ar fi alegerea unui nou domn, razboiul, era convocata Adunarea Tarii, formata din reprezentantii tuturor starilor sociale (boieri, cler, oraseni, tarani liberi).

      Curtea Domneasca era formata din boierii mai importanti, cu dregatorii, împreuna cu ostasii si slujitorii domnului. De obicei Curtea era asezata la Curtea de Arges (care era si capitala tarii) sau la Târgoviste în Tara Româneasca, iar în Moldova la Baia, Siret sau Suceava (capitala Moldovei).

      Tarile erau împartite în unitati teritoriale mai mici, judete în Tara Româneasca, tinuturi în Moldova. Nu existau legi scrise, ci oamenii erau judecati dupa "legea pamântului", care era transmisa pe cale orala din generatie în generatie. Boierii primeau mosii în schimbul loialitatii catre domnul lor, iar hiclenia (tradarea) era pedepsita cu moartea.

      Apararea tarii era asigurata de cetele militare conduse de boieri, iar în cazuri mai grave era convocata "oastea cea mare", formata din toti barbatii capabili de lupta. « mai multe referate din Istorie