Ontologie - Tipuri de existente si formele constiintei ca fundament al fiintei umane

3x puncte

categorie: Filosofie

nota: 7.19

nivel: Facultate

Referat despre Ontologie - Tipuri de existente si formele constiintei ca fundament al fiintei umane
Conștiința socială nu este o reflectare mecanică a existenței sociale. Materialismul istoric subliniază interacțiunea dintre existența socială și conștiința socială, rolul activ al conștiinței sociale față de existența socială. Există o independență relativă a conștiinței sociale față de exis[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Ontologie - Tipuri de existente si formele constiintei ca fundament al fiintei umane

Referat despre Ontologie - Tipuri de existente si formele constiintei ca fundament al fiintei umane
Conștiința socială nu este o reflectare mecanică a existenței sociale. Materialismul istoric subliniază interacțiunea dintre existența socială și conștiința socială, rolul activ al conștiinței sociale față de existența socială. Există o independență relativă a conștiinței sociale față de existența socială. Pe fondul acestei independențe relative, conștiința socială își exercită acțiunea ei asupra existenței sociale, evidențiindu-și funcția sa critică, creatoare și transformatoare.
Formele conștiinței sociale, termen care denumește generic diferite formațiuni spirituale, diverse domenii care alcătuiesc conștiința socială, respectiv: conștiința politică, conștiința juridică, conștiința morală, arta, știința, religia, filozofia.

Formele conștiinței sociale sînt ansambluri relativ distincte de reprezentări, idei, concepții care se deosebesc între ele mai ales prin obiectul specific reflectat cu precădere de ele (adică prin faptul că reflectă în mod direct zone sau domenii relativ diferite din ansamblul realității). Totodată, unele din formele conștiinței sociale se deosebesc între ele nu atît prin obiectul reflectat, adesea parțial comun, cît prin modalitatea specifică, mai mult sau mai puțin diferită, în care se realizează și prin care se cristalizează reflectarea (concepte științifice, programe și norme politice, imagini artistice și opere de artă, principii și dogme religioase, norme morale, de drept, reprezentări ale simțului comun etc).

Prin urmare, concomitent cu caracterul relativ distinct al formelor conștiinței sociale, trebuie să se țină seama și de comunitatea lor mai mare sau mai restrînsă de obiect și de mijloace ale reflectării, de întrepătrunderea lor în ansamblul conștiinței sociale. Deși conștiința socială se află „în cadrul anumitor forme comune, forme de conștiință“ (Marx) care sînt componente comune ale conștiinței unor clase sau grupuri sociale diferite, ea se disociază în conținuturi ideologice opuse. Aceeași problematică solicită în mod general conștiința socială într-o epocă istorică dată, dar răspunsurile pe care aceasta le dă poartă amprenta intereselor și năzuințelor unor clase sau grupuri sociale diferite.

În cadrul fiecăreia dintre formele conștiinței sociale se disting cele două nivele: al conștiinței comune și al conștiinței sistematizate, al psihologiei colective și al ideologiei. Constituirea formelor conștiinței sociale se datorează dezvoltării și diversificării crescînde a existenței sociale, complicării diviziunii sociale a muncii, a nevoilor sociale și, în mod corespunzător, a formelor activității social-istorice a oamenilor. Existența socială determină, în ultimă instanță, prin relațiile de producție dominante, caracterul, structura, dezvoltarea și funcționalitatea conștiinței sociale.
Afirmînd primordialitatea existenței sociale în raport cu conștiința socială, materialismul istoric subliniază, de asemenea, independența relativă a conștiinței sociale față de existența socială și existența unor modalități specifice de dezvoltare și schimbare, proprii diferitelor forme ale conștiinței sociale.

Totodată, alături de discontinuitatea provocată de schimbările din existența socială, în dezvoltarea diferitelor forme ale conștiinței sociale există o continuitate, fiecare dintre ele folosind și prelucrînd un material ideatic și un sistem de valori moștenit din trecut. În opoziție cu materialismul „economic“, materialismul istoric subliniază rolul activ al formelor conștiinței sociale în dezvoltarea societății, rol realizat prin intermediul diferitelor laturi ale practicii sociale de care sînt condiționate și prin care se obiectivează diversele forme de conștiință.

Existența formelor conștiinței sociale ca formațiuni spirituale relativ distincte și înțelegerea deosebirilor de conținut și de formă între ele constituie un punct esențial de plecare în aprofundarea cercetărilor din domeniile științelor sociale, în diversificarea educației pentru cultivarea și dezvoltarea conștiinței.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Filosofie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles