Obiectivele turistice din judetul Iasi

3x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.64

nivel: Liceu

Elemente generale privind cadrul natural

A Relieful

Apartine in intregime Podisului Moldovei, are un caracter pregnant sculptural, fiind alcatuit din platouri si dealuri prelungi, usor inclinate catre SE, cu inaltimi ce variaza intre 200 si 593 m, din campii colinare cu altitudini medii de 150 m si din vai largi cu sesuri aluviale extinse. Par[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Obiectivele turistice din judetul Iasi

Elemente generale privind cadrul natural

A Relieful

Apartine in intregime Podisului Moldovei, are un caracter pregnant sculptural, fiind alcatuit din platouri si dealuri prelungi, usor inclinate catre SE, cu inaltimi ce variaza intre 200 si 593 m, din campii colinare cu altitudini medii de 150 m si din vai largi cu sesuri aluviale extinse. Partea de NV a judetului Iasi este ocupata in proportie de 24 % de prelungirile de SE ale Podisului Sucevei in cadrul caruia se evidentiaza dealurile Holm, Lespezi, Tudora, Sangeap, Pietraria s.a. (ce formeaza laolalta o unitate deluroasa mai mare, cunoscuta sub numele de Dealu Mare) si colinele Ruginoasa-Strunga, ambele pe stanga Siretului si dealurile Runcu 454 m, Parcului 445 m, Soci 437 m, Tatarus sau Trestioara 430 m s.a. pe dreapta Siretului. Aici se inregistreaza si cea mai mare altitudine a judetului Iasi, respectiv 593 m in Dealul Tudora. Limitele intre Podisul Sucevei si Campia Moldovei (respectiv Campia Jijiei Inferioare) sunt foarte clare si sunt marcate printr-un abrupt cuestic de 200-300 m inaltime, pe aliniamentul localitatilor Deleni – Harlau – Cotnari – Cucuteni – Targu Frumos – Strunga. In partea de S si SE a judetului, se afla prelungirile de N ale Podisului Barlad, mai precis o subunitate a acestuia, cunoscuta sub numele de Podisul Central Moldovenesc, care ocupa 27 % din suprafata judetului. Podisul Central Moldovenesc se prezinta sub forma unei culmi principale cu directie E – V, cu inaltimi de 350 – 400 m, din care se desprind culmi secundare, mai scurte spre N si mai prelungi catre S. Inaltimile cele mai mari din acest sector se intalnesc in dealurile Tansa (466 m), Cetatea (467 m), Cheia Domnitei (458 m), Crasna (417 m), Movila (417 m), Repedea (416 m) s.a. Cea mai mare parte a teritoriului iesean (49 %) este ocupata insa de Campia Jijiei Inferioare, extinsa in partea central – estica a judetului cu altitudinea medie de 150 m, marginita la V si E de abrupturi cuestice, cu diferente de nivel de 200 – 300 m.



B Clima

Clima are un pronuntat caracter continental, apartinand tinutului climatic al Podisului Moldovei, marcat prin amplitudini termice (lunare si anuale) mari. Regimul climatic, influentat in mare masura de prezenta maselor de aer ale anticiclonilor atlantic si siberian, se caracterizeaza prin veri calduroase si secetoase si ierni friguroase, bantuite frecvent de viscole puternice, prezenta secetelor, brumelor tarzii de primavara si timpurii de toamna, a averselor de ploaie din timpul verii, insotite adeseori de caderi de grindina etc. Regimul termic inregistreaza valori medii multianuale ce variaza intre 8˚C in regiunile deluroase si 9,6˚C in campie. Temperatura maxima absoluta (40˚C) s-a inregistrat la Iasi (27 iulie 1909), iar minima absoluta (-36,3˚C) tot la Iasi (1 februarie 1937). Precipitatiile inregistreaza cantitati relativ mici, insumand, in medie, 500 mm anual pe cea mai mare suprafata a teritoriului iesean si 600 mm anual in partea de V a acestuia. Vanturile predominante bat dinspre NV, cu o frecventa medie anuala de 21,5 %, urmate de cele dinspre SE (13,0 %) si N (9,5 %). Cu toate ca vanturile care bat dinspre N, NE si E au o frecventa mai redusa, ele se manifesta foarte activ, mai ales in anotimpul rece, sub forma Crivatului.





C Hidrografia

Reteaua hidrografica ce dreneaza perimetrul judetului Iasi, cu o densitate medie de 0,5 km/km2, este formata din bazinul mijlociu al raului Prut, care uda partea de E a judetului Iasi, pe o distanta de 231 km, formand, totodata, si granita cu Republica Moldova, din cursul mijlociu al Siretului, care strabate extremitatea de NV a judetului Iasi pe directie NNV-SSE, pe o lungime de 76 km. Cursul inferior al Jijiei, cu afluentii sai principali Bahlui, Miletin, Frasin, Bohotin s.a., este afluentul drept al Prutului.
Lacurile naturale sunt putine si de mica importanta, fiind intalnite in luncile Prutului, Siretului, Jijiei (lacul Rotunda), in schimb abunda cele antropice (iazurile si helesteele), construite de-a lungul vailor, constituind adevarate salbe, cu scopuri piscicole, pentru irigatii, de regularizare a debitelor raurilor si ca “supape” de atenuare a viiturilor etc. Judetul Iasi are peste 100 de iazuri si helestee, cele mai importanrte fiind Bulbucani, Gropnita, Malaesti, Larga-Jijia (construite pe Jijioara, afluent drept al Jijiei), Gurguiata, Strambu, Cantas, Ureche, Plopi (pe raul Gurguiata, afluent stang al Bahluiului), Paharnic (pe Bahluiet, afluent drept al Bahluiului), Cucuteni (pe Parau Voinesti, afluent drept al Bahluiului), Ciurbesti (pe Valea Locii), Aroneanu (pe raul Ciric) s.a. Dintre lacurile de acumulare, cele mai mari sunt Podu Iloaiei (pe Bahluiet), cu o suprafata de 150 ha si Tansa (pe Bahlui), cu o suprafata de 352 ha.



D Vegetatia

Vegetatia naturala este reprezentata atat prin elemente ce apartin silvostepei, raspandite in Campia Moldovei pe arii restranse, cat si prin paduri de foioase, care ocupa inaltimile Podisului Sucevei si ale Podisului Central Moldovenesc. Silvostepa se caracterizeaza printr-o vegetatie ierboasa xeromezofila si xerofila: paius, colilie, barboasa, firuta cu bulb, firuta de faneata, pir, precum si din cateva specii rare, ca stanjenelul, amareala, o specie xerofila de macris, sanziana s.a. In componenta padurilor de silvostepa se intalnesc stejarul, carpenul, ulmul, frasinul, teiul s.a. Zona padurilor de foioase se remarca prin existenta unor paduri de amestec, in componenta carora intra gorunul, stejarul, carpenul, jugastrul, frasinul s.a. Substratul de arbusti al acestor paduri este alcatuit din paducel, corn, sanger, alun, maces s.a. Local, pe dealurile mai inalte se intalnesc si paduri colinare de fag. In luncile raurilor se dezvolta zavoaie de plop si salcie.








E Fauna

Fauna este strans legata de specificul invelisului vegetal, distingandu-se elemente care traiesc in padurile de foioase, in zona de silvostepa, in luncile raurilor si in apele raurilor si lacurilor.
In paduri sunt prezente cele mai multe specii faunistice, printre care se remarca mistretul, capriorul, veverita, lupul, vulpea, ciocanitoarea pestrita, cucul, turturica, porumbelul salbatic, fazanul s.a.
Fauna de stepa si silvostepa cuprinde iepurele, popandaul, soarecele de camp, catelul pamantului, bizamul, ciocarlia, pitpalacul, graurul, prigoria, pajura de stepa, soparla, sarpele etc. Se intalnesc si unele raritati faunistice, ocrotite in rezervatia ”Fanatele de la Valea lui David”: o specie rara de vipera(Vipera ursinii), greierele improscator si fluturele Erergestis ostrogorichi. In apropiere de Iasi, la Cristesti, a fost colonizat iepurele de vizuina.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles