O scurta istorie a romanilor povestita celor tineri Neagu Djuvara

7x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.71

nivel: Facultate

Volumul de fata e transcrierea acelor inregistrari, curatita de unele "poticneli" inerente unui discurs improvizat si completata, acolo unde mi s-a parut ca lipsurile erau prea evidente, bineinteles in limiAZta spatiului acordat. Am lasat deci sa curga povestirea, fara a o intrerupe cu note explicative si referinte biblioAZgrafice -- intr-un cuvant, fara ceea ce savantii numesc "aparat critic" --,[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: O scurta istorie a romanilor povestita celor tineri Neagu Djuvara

Volumul de fata e transcrierea acelor inregistrari, curatita de unele "poticneli" inerente unui discurs improvizat si completata, acolo unde mi s-a parut ca lipsurile erau prea evidente, bineinteles in limiAZta spatiului acordat. Am lasat deci sa curga povestirea, fara a o intrerupe cu note explicative si referinte biblioAZgrafice -- intr-un cuvant, fara ceea ce savantii numesc "aparat critic" --, ca sa fie pe intelesul tuturor, si al iubitoAZrilor de istorie si al celor carora le-a ramas oarecum indiferenta cunoasterea trecutului nostru.

E o povestire foarte rezumativa; n-am insirat, de pilda, numele tuturor voievozilor care se cearta pentru domnie in secolele XV si XVI, sau, mai apoi, ale domnitorilor fanarioti schimbati de stapanul de la Constantinopol la doi-trei ani o data (cand nu erau, din porunca lui, taiati sau sugrumati). Sa nu se creada insa ca e vorba de o carte de vulgarizare. Nu-mi place cuvantul "vulgarizare", cuvant cu iz peiorativ, care ar lasa impresia ca naratiunea ar fi nu numai simpla, ci si simplista sau copilaroasa.

Cititorul isi va da repede seama ca, sub aspectul unei povestiri usoare, am indraznit sa aduc in discutie probleAZmele cele mai delicate, cele mai controversate din istoria noastra, considerand ca si tanarul licean are o minte adulta, nu una fragila care ar trebui menajata oferindu-i-se despre trecutul nostru o imagine edulcorata, tranAZdafirie. Nimic nu serveste mai bine tara decat cunoasterea (sau recunoasterea) adevarului, pe cat putem noi oamenii sa-l deslusim -- fiindca tot adevarul, numai Dumnezeu il cunoaste. De aceea sa nu va mire daca zic din cand in cand: "unii autori sunt de parere ca..." sau "eu cred ca..." etc.

In cautarea adevarului nostru se spune de obicei ca treAZbuie sa fii obiectiv. Nici cuvantul acesta nu-mi place: daca cercetati in dictionare, veti afla ca "obiectiv" este "ceea ce se afla in afara constiintei", deci, logic, nu se poate aplica decat studiului obiectelor, lucrurilor, materiei inerte. Or, istoricul are de-a face intai de toate cu oameni -- indivizi sau colectivitati, deci subiecte nu obiecte, iar pentru a intelege aceste subiecte trebuie sa fie si el subiectiv.

El se va stradui din rasputeri sa-si insuseasca rand pe rand mentalitati si pareri diferite sau chiar contradictorii (indiAZviduale, nationale, religioase, doctrinare etc.). Impartialitatea lui nu poate decurge decat dintr-o succesiune -- cat mai cinstita cu putinta -- de partialitati.

Daca procedam astfel, nu vom mai putea urmari in descrierea si explicarea trecutului un scop pretins "national", si in numele acestui fals patriotism sa tainuim unele fapte sau sa masluim altele, sub cuvant ca trebuie sa raspundem unor falsificari ale vecinilor nostri unguri sau bulgari sau greci sau rusi sau ale altora. Nu se raspunde unei minciAZuni cu alta minciuna. Singurul raspuns valabil este o totala cinste intelectuala. Numai astfel ne vom impune stiintei internationale si ne vom putea lua locul ce ni se cuvine in Europa si in lume.

Am pastrat titlul oarecum inselator de "Istoria roAZmanilor", cand astazi se tinde din ce in ce mai mult a vorbi de "Istoria Romaniei", mai intai fiindca e traditional; apoi fiindca "Romania" e un termen care s-a aplicat tarii locuite de romani de abia dupa Unirea de la 1859 -- putem oare sa numim "Romania" teritoriul nostru din Evul Mediu?; in fine, fiindca imi permite sa evoc fugitiv si alte ramuri ale romanitatii orientale aflate in afara spatiului Romaniei contemporane, cum sunt aromanii sau cum au fost vlahii de la inceputul celui de al doilea tarat bulgar, al dinastiei Asanestilor.

Subiectul cartii depaseste insa, si etnic si temporal, istoria stricto sensu "a romaAZnilor". Temporal, fiindca vom urca in timp inainte ca sa se fi inchegat gruparea umana vorbind limba romana, spre semintiile din amestecul carora s-a nascut aceasta gruAZpare, adica poporul roman; proces de lunga durata, foarte greu de urmarit si de lamurit din cauza saraciei docuAZmentelor.

Trebuie evocati, pe scurt, geto-dacii, apoi italicii si mediteraneenii romanizati adusi de colonizarea romana; poate si ceva ramasite ale barbarilor germanici (goti, gepizi etc.), dar mai cu seama marea migratie slava, care a lasat urme adanci in limba, in moravuri, in institutii, si care trebuie considerata ca o a treia componenta majora in etnogeneza poporului roman. Eu mai vad si o a patra componenta insemnata, anume popoarele zise turanice, venite din Asia centrala in valuri succesive, cum au fost avarii, pecenegii, uzii, cumanii, majoritatea fiind de limba turk, inrudita cu turca otomana.

Pecenegii si cumanii de pilda stapanesc spatiul nostru la rasarit si miazazi de Carpati timp de 350 de ani, si tocmai pe locurile desemAZnate pana atunci de vecinii nostri drept "Cumania" apare, la cumpana veacului al XIII-lea cu veacul al XIV-lea, primul stat roman organizat, Tara Romaneasca.

Voi incerca sa arat de ce cred ca componenta turanica nu a fost luata destul in considerare pana acum. in orice caz, numai dupa acest complex amestec si dupa nasterea limbii ce-i zicem "romana" se poate vorbi de un popor roman. Dar pana sa vedem realizata aceasta inchegare, a trebuit sa incepem povestirea cu peste o mie de ani inainte.

In al doilea rand, pe plan etnic, mai trebuie vorbit despre grupurile care nu s-au amestecat cu romanii (ca ungurii, sasii, rutenii), ba unele chiar devenind elemente dominante si privilegiate intr-o intinsa zona pana in epoca contemporana.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles