O scrisoare pierduta

2x puncte

categorie: Romana

nota: 8.36

nivel: Gimnaziu

Ion Luca Caragiale este cel mai mare dramaturg român. Critica literară a remarcat excepţionala înzestrare a lui Caragiale pentru comic în comedii, şi pentru analitic (analiză sufletească, psihologică) în nuvele şi în drama Năpasta. Deci se vorbeşte de bivalenţa spiritului caragian. În acest sens criticul literar Maria Vadă Căpeşan co[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: O scrisoare pierduta

Ion Luca Caragiale este cel mai mare dramaturg român. Critica literară a remarcat excepţionala înzestrare a lui Caragiale pentru comic în comedii, şi pentru analitic (analiză sufletească, psihologică) în nuvele şi în drama Năpasta. Deci se vorbeşte de bivalenţa spiritului caragian. În acest sens criticul literar Maria Vadă Căpeşan consideră că dimensiunea operei lui Caragiale se întinde de la mască la hău (simbol al râsului - profunsime, adâncime sufletească, zonă ascunsă a conştienţei).

Viaţa şi activitatea literară.
A născut la 30 ianuarie 1852 în localitatea Haimanale de lângă Ploieşti. Părinţii: Luca şi Ecaterina Caragiale. Caragiale s-a născut într-o familie cu tradiţii în domeniul dramaturgiei şi al actoriei, astfel tatăl său a fost actor, apoi administrator de moşie. Unchii lui Costache şi Iorgu au fost şi ei actori, autori dramatici, şi conducători de trupe teatrale.
Studiile l-a urmat în şcoala primară (1860-64) la Ploieşti; gimnaziul (1864-67) la Ploieşti; urmează apoi cursuri de artă dramatică la conservatorul din Bucureşti.

Debutul are loc în revista Ghimpele (1863).
Ocupă o serie de funcţii mărunte. Este copist, corector, mai tărziu gazetar. Colaborează la mai multe ziare şi reviste (Creatorul,Claponul,Alegătorul liber,Unirea democratică). În 1978 Titu Maiorescu îl cheamă la redacţia ziarului Timpul. Eminescu îl întroduce la Junimea, unde îşi citeşte prima comedie O noapte furtunoasă.

o Perioada marilor creaţii dramatice: O noapte furtunoasă (1879), Conul Leonida faţă cu reacţiunea (1879), O scrisoare pierdută (1884), D-ale carnavalului (1885), Năpasta (1890)
o Perioda prozei scurte: volumul Momente (1901), volumul Nuvele şi povestiri (1908)

Urmează un moment greu în viaţa lui Caragiale: procesul Caion. Acuzat pe nedrept plagiat (copiat), apărat la proces de Barbu-Stefănescu de la Vrancea. Caragiale şi-a înaintat operele academiei spre a fi premiate, dar ei au fost respinse. Nemulţumit din 1905 se stabileşte la Berlin. Stabilirea la Berlin n-a însemnat însă o rupere totală de cei de acasă, asfel în anul 1907 în timpul răscoalelor ţărăneşti Caragiale a scris un pampflet 1907. Din primăvară până în toamnă. Scriitorul se stinge din viaţă în Berlin la 9 iunie 1912. Este adus în ţară şi îngropat în Bucureşti la cimitirul Belu.

Momente şi schiţe
George Ronetti la apariţia volumului Momente afirma (1901): Nu momente maiestre, monumente! Momentele şi schiţele sunt mici instantanee de viaţă, prin care ne oferă o imagine complexă, a societăţii timpului. Critica literară a remarcat talentul excepţional a lui Caragiale, în surprinderea unor aspecte semnificative ale vieţii intime şi publice, în realizarea unei tipologii variate şi reprezentative. Marea performanţă a lui Caragiale este că realizează aceste lucruri pe un spaţiu mic, două-trei-patru pagini. Deci prima caracteristică esenţială a acestor proze este conciziunea. În aceste proze scurte se observă talentul dramaturgului prin ştiinţa dialogului foarte scurt, dar care individualizează psihologii.

O replică demonstrează de multe ori nivelul de cultură, interesul dominant, psihologia personajului. Din două trei trăsături Caragiale sugerează un caracter. Înscenarea este prezentă şi aici prin preţioase observaţii, comentarii ale autorului. Caragiale are o viziune critică, satirică asupra realităţii. Aceste proze scurte alcătuiesc un adevărat mozaic realist, satiric al societăţii contenporane autorului. Foarte variate din punctul de vedere a conţinutului, momentele şi schiţele ne oferă o imagine cuprinzătoare a instituţiilor, moravurilor epocii: şcoala: Un pedagog de şcoală nouă, Dascăl prost, Bacaloriat; demagogia politicienilor: Amicul X, Triumful talentului; justiţia: Petiţiune, Articolul 214, Arendaşul român, Tempora; inmoralitatea vieţii de familie: Tren de plăcere, Mici cadouri; educaţia greşită din unele familii burgheze: Vizită, D-l Goe; presa: Triumful talentului, Telegrame.

1.Povestire pe capitole la " O scrisoare pierdută"
Actul I

Acţiunea este plasată într-un judeţ de munte , în preajma alegerilor "în anul de graţie" 1883. Prezentarea personajelor:localizarea în timp şi spaţiu . Ştefan Tipătescu , prefectul judeţului, se plimbă prin cameră şi citeşte , indignat, din ziarul opoziţiei , Răcnetul Carpaţilor.Ziarul apare frecvent în opera lui Caragiale, având un rol politic , în el găsindu-se date picante despre adversarii politici.Tipătescu este catalogat un adevărat "vampir" , care face abuzuri în frumosul lor judeţ.Semnatarul articolului " demascator" este domnul Nae Caţavencu, liderul opoziţiei politice.
O suită de exclamaţii şi interogaţii rerorice sugerează stilul demascator, inconfundabil , al lui Caţavencu "Ruşine pentru oraşul nostru să tremure în faţa unui om! Ruşine pentru guvernul vitreg , care dă unul din cele mai frumoase judeţe ale României pradă în ghiarele unui vampir."

Dialogul prelungit dintre Tipătescu şi Pristanda dezvăluie ambiţiile prefectului de a învinge , în orice chip pretenţiile opoziţiei.Remarcăm comical de limbaj , clişeele în care , după un lung şir de confirmări ale lui Pristanda ("curat caraghios" , " curat mişel"...) se ajunge la antologia replică a lui Pristanda " curat murdar" (oxymoron), care confirmă stilul linguşitor , umil al poliţaiului. Şirul repricilor celor doi continuă în acelaşi stil laconic şi constituie o modalitate de contrunare a portretelor celor două personaje : unul - demnitar, altul- funcţionar mărunt. Relatarea lui Ghiţă a " istoriei de aseară" este întreruptă de Tipătescu , care, în loc să fie impresionat de viaţa poliţaiului " în misie", îl atenţionează asupra afacerii "cu steagurile".Dezamăgit de faptul că prefectul şi coana Joiţica i-au numărat steagurile , Ghiţă repetă o frază convenabilă : " Familie mare , renumeraţie mică , după buget, coane Fănică" .
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles