O mie si una de nopti

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: O mie si una de nopti

Dar secolul al XVIII-lea ne-a oferit si un exemplu mai putin uzual de receptivitate fata de lumea dezvaluita de fundamentala traducere a lui Galland. E vorba de initiativa lui Petis de la Croix, un alt orientalist francez, de a lansa, incurajat de uriasul succes al pomenitei talmaciri, intre 1710 - 1712, cinci volume din asa-zisele O mie si una de zile. Culegerea era atribuita unui fictiv dervis persan (caci nu i s-a dat de urma pana astazi) pe nume Mocles si pusa pe seama unei scheme pretext asemanatoare, care nu excludea totusi, dupa cum s-a observat ulterior, alaturi de unele plasmuiri ale europeanului, preluarea unor povesti din cateva autentice manuscrise arabe.

Principesa Farukhnaz din Casmir - sustine promotorul imitatiei - si-a pierdut cu totul increAZderea in bunele intentii ale barbatilor. Spre a-i imbuna exclusivis-mul"misoandrin", sugerandu-i ca printre ticalosi mai exista si barbati cumsecade si ca, prin urmare, merita totusi sa se marite, Siitlume, doi-ca fiicei regelui, ii povesteste vreme de o mie si una de zile, dimineata, de cand stapana ei se pregatea sa se imbaieze si pana cand fata era chemata la rugaciunea de pranz, basme bizuite pe chiar pomenita teza.

In cele din urma, tanara isi abandoneaza prejudecata, inraurita fiind nu numai de invatatura fabulelor, ori de mesajul unui vis simbolic (tip de experienta care o consiliase in sens contrar inainte), dar si de morala vindecarii fratelui ei de catre un preot din Kesaya, - ciclul incheindu-se cu depasirea tuturor piedicilor din calea maritisului fetei cu un print persan. Rezum insiruirea detaliilor de mai sus fiindca, desi apocrifa, experienta aceasta editoriala nu s-a consumat intr-o obscura izolare ci s-a bucurat de o audienta neasteptat de staruitoare, de ale carei ecouri s-au resimtit, datorita intermediarului asimilat, si inceputurile apropieAZrii culturii noastre de marea colectie de basme orientale.

Circumstanta ne obliga sa evocam traducerea lor greceasca, realiAZzata la Venetia in 1757. Or, cum grecilor le-a placut dintotdeauna sa se emancipeze cu orice pret fata de modelele latine (inclusiv in mateAZrie lingvistica, unde pana si unor termeni internationali dintre cei mai uzuali le-au croit imbracaminte neaosa, elena) ce si-au zis ei? De ce sa ne conformam versiunii conferite de Galland celor O mie si una de noptii Mai bine sa confectionam una care sa corespunda apetitului nostru de originalitate in raport cu occidentalii.

Zis si facut. in cele patru tomuri (ajunse trei incepand cu editia a treia), ei au amalgamat un numar de povesti din O mie si una de nopti cu altele din... apocrifa O mie si una de zile. Cat priveste prologul-rama, l-au pastrat pe cel din traducerea lui Antoine Galland, renuntand insa la impartirea naratiunilor pe nopti (preluata si de versiunea italiana pe care o aveau la indemana in Venetia), ca de altfel si la diviziunea pe zile. Si tot astAZfel, de ce sa pastreze ei onomastica originara? « mai multe referate din Romana