O femeie in tara barbatilor

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.86

nivel: Facultate

Toata proza noastra din deceniul al treilea si o buna parte din aceea a deceniului urmator va merge pe linia acestui realism, teoretizat in 1933 de G. Calinescu impotriva lui Proust. Dar prin "Creanga de aur", "Ostrovul lupilor" si "Divanul persian", carti scrise dupa 1934, Sadoveanu este unul dintre primii autori romani de romane corintice, in care realismul este inlocuit de parabola morala sau d[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: O femeie in tara barbatilor

Toata proza noastra din deceniul al treilea si o buna parte din aceea a deceniului urmator va merge pe linia acestui realism, teoretizat in 1933 de G. Calinescu impotriva lui Proust. Dar prin "Creanga de aur", "Ostrovul lupilor" si "Divanul persian", carti scrise dupa 1934, Sadoveanu este unul dintre primii autori romani de romane corintice, in care realismul este inlocuit de parabola morala sau de alegoria filosofica.

Ideologia romanului nostru de la 1900 e pur sentimentala. Critica civilizatia burgheza inainte de a fi cu adevarat o civilizatie burgheza si recomanda evadarea din infernul orasului inainte ca orasul sa fie cu adevarat de nelocuit.Dupa 1920, conditiile pentru un realism adevarat par coapte. Apare "Ion", care are meritul de a scoate romanul taranesc din albia samanatorista. Se inmultesc romanele citadine. Sadoveanu insusi este cucerit de realism, si cu productivitatea-i recunoscuta, da in cativa ani cinci sau sase mici romane de moravuri, numite in epoca "bazalciene".

Contradictia realismului la Sadoveanu si la alti scriitori romani provine din figurarea burgheziei ca simpla negativitate, inconstienta, fantomatica;la fel de detestabila, dar moarta. Micul realism, care este caracteristic pentru romanul nostru din anii '20, se gaseste in urmatoarea contradictie: el e burghez, corespunde epocii noi, in masura in care se pliaza ca formula artistica gusturilor acestei epoci (economie, eficienta, claritate); dar merge ca spirit, uneori, impotriva aceleiasi burghezii, care-l cultiva, reactivand cu nostalgie institutii si moravuri stravechi.

O contradictie asemanatoare ne izbeste in "Baltagul", singura capodopera a seriei realiste a lui Sadoveanu: aici, in centru, se afla pentru prima data un ins puternic, activ, victorios; acesta e femeie si taranca. Asistam la o stranie substitutie; eroii fiind oieri, apartinand lumii ancestrale a muntenilor, scoasa aparent din societatea capitalista, tema romanului e fundamental burgheza. Inspirandu-se dintr-o balada, cu aura ei mitica, scriitorul a scris romanul unei intrepiditati si al unei reusite ce nu se mai explica in orizontul mitului.

Vitoria are stofa intreprinzatoare a burghezului, simtul lui practic, lipsa de prejudecati, e nereligioasa, vicleana, rea. Sadoveanu s-a inselat si ne-a inselat crezand ca vorbeste despre pastori asemeni acelora din "Miorita": Vitoria e un taran de un alt tip, imburghezit si cu o constiinta a actiunii si ordinei ce lipseau baciului din balada. Burghezia capata tocmai in acest roman pastoral si taranesc pozitivitatea care-i lipsea in celelalte: iar realismul devine o metoda artistic eficace.

Critic, toata problema "Baltagului", roman care si-a luat ca punct de plecare o balada populara, a fost urmatoarea: de a stabili ce parte din el continua sa se afle in sfera de influenta a mitului si a misterului lui fundamental, si ce parte s-a separat de ea, devenind bunul realismului. Critica a ramas impartita in aceasta privinta.

Perpessicius este cel mai decis de a afirma ca "intaiul dintre merite si cel mai pretios al Baltagului consta in "a fi pastrat aceastei povestiri germinata in glastra de clestar a Mioritei toata puritatea de timbru a baladei si tot conturul ei astral" (Mentiuni critice). Parerea contrara o sustine I. Negoitescu: "In Baltagul, conceptia moral si liric metafizica din Miorita este sistematic elucidata...Preluand datele strict epice ale baladei populare, Sadoveanu s-a indepartat mult de mitic (de misterul ei liric, de spiritualitatea ei enigmatic ancestrala)" (Analize si sinteze). O incercare de conciliere face Paul Georgescu: "Am observat ca Baltagul nu contine o singura structura, ci, deocamdata suficient, doua complementare: una monografica, epica, realista; cealalta simbolica, mitica.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles