O evaluare a profetiei

1x punct

categorie: Istorie

nota: 9.80

nivel: Facultate

Trebuie sa admitem ca Marx a vazut multe lucruri in adevarata lor lumina. Daca luam in considerare doar profetia sa ca sistemul capitalismului neingradit, asa cum l-a cunoscut el, nu avea sa mai dureze multa vreme si ca apologetii care credeau ca acest sistem va dainui vesnic se inselau, trebuie sa spunem ca Marx a avut dreptate. Dupa cum a avut dreptate si atunci cind a sustinut ca "lupta de clas[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: O evaluare a profetiei

Trebuie sa admitem ca Marx a vazut multe lucruri in adevarata lor lumina. Daca luam in considerare doar profetia sa ca sistemul capitalismului neingradit, asa cum l-a cunoscut el, nu avea sa mai dureze multa vreme si ca apologetii care credeau ca acest sistem va dainui vesnic se inselau, trebuie sa spunem ca Marx a avut dreptate. Dupa cum a avut dreptate si atunci cind a sustinut ca "lupta de clasa", adica asocierea muncitorilor, este cea careia avea sa i se datoreze in mare parte transformarea acestui sistem economic in unul nou.

Nu trebuie insa sa mergem pina acolo incit sa spunem ca Marx a prezis acest nou sistem, interventionismul1, sub un alt nume, cel de socialism. Adevarul e ca n-a intuit defel ceea ce avea sa se petreaca. Ceea ce Marx numea "socialism" era un lucru foarte diferit de orice forma de interventionism, chiar si de forma ruseasca a acestuia; caci el a crezut cu fermitate ca dezvoltarea viitoare va diminua influenta, politica si deopotriva economica, a statului, pe cind interventionismul a amplificat pretutindeni aceasta influenta.

Dat fiind ca fac aici o critica a lui Marx si ca, intr-o anumita masura, elogiez interventionismul democratic gradual (indeosebi pe cel institutional, explicat in sectiunea VII a capitolului 17), tin sa spun cu claritate ca nutresc multa simpatie fata de speranta lui Marx privind scaderea rolului statului. Fara indoiala ca primejdia cea mai mare a interventionismului -- indeosebi a interventiei directe -- consta in faptul ca duce la cresterea puterii de stat si a birocratiei. Primejdia e cu atit mai mare cu cit majoritatii interventionistilor nu le pasa de ea sau inchid ochii in fata ei.

Eu insa cred ca daca primejdia este privita in fata, trebuie sa existe o posibilitate de a o stapini. Caci este vorba si aici" pur si simplu, de o problema de tehnologie sociala si de inginerie sociala graduala. Dar de o problema ce se cere abordata fara intirziere, deoarece constituie un pericol pentru democratie. Este necesar sa lucram planic in directia libertatii, si nu doar a securitatii, daca nu din alt motiv, atunci pentru ca numai libertatea ne poate da siguranta securitatii.

Sa ne intoarcem insa la profetia lui Marx. Una din tendintele istorice pe care el pretindea a le fi descoperit pare sa fie de un caracter mai persistent decit celelalte; am in vedere tendinta de acumulare a mijloacelor de productie si indeosebi pe cea de crestere a productivitatii muncii. Pare-se, intr-adevar, ca aceasta tendinta va continua pentru un timp, cu conditia, fireste, ca noi sa impiedicam nimicirea civilizatiei.

Dar Marx nu numai ca a recunoscut aceasta tendinta si "aspectele civilizatorii" ale ei, ci a sesizat si pericolele ce-i sint inerente. in particular, el a fost unul din primii (desi a avut citiva precursori, ca de exemplu Fourier2) care au relevat legatura dintre "dezvoltarea fortelor productive", in care vedea3 "misiunea si justificarea istorica a capitalului", si acel fenomen extrem de distructiv al sistemului de credit -- sistem ce pare sa fi stimulat dezvoltarea rapida a industrialismului -- care este ciclul industrial.

Teoria lui Marx insusi despre ciclul industrial (discutata in sectiunea IV a capitolului precedent) ar putea, cred, sa fie paraAZfrazata astfel: chiar daca e adevarat ca legile inerente ale pietei libere genereaza o tendinta de ocupare integrala a fortei de munca, este la fel de adevarat ca fiecare apropiere de ocuparea totala, adica de o penurie de forta de munca, ii stimuleaza pe inventatori si pe investitori sa creeze si sa introduca masini si utilaje noi, care necesita mai putina forta de munca, dind nastere astfel (la inceput unei scurte perioade de prosperitate, iar apoi) unui nou val de somaj si depresiune.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles