OBIECTUL CRIMINOLOGIEI

5x puncte

categorie: Drept

nota: 9.79

nivel: Facultate

B) Tot din grupul conceptiilor sectoriale fac parte si acele opinii potrivit carora obiectul criminologiei il constituie studiul infractorului (criminalului, delincventului, concepte sinonime in criminologie).

Aceasta viziune a dominat la sfarsitul secolului al XlX-lea si inceputul secolului XX, datorita influentei exercitate de scoala pozitivista, ca si datorita faptului ca an[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: OBIECTUL CRIMINOLOGIEI

B) Tot din grupul conceptiilor sectoriale fac parte si acele opinii potrivit carora obiectul criminologiei il constituie studiul infractorului (criminalului, delincventului, concepte sinonime in criminologie).

Aceasta viziune a dominat la sfarsitul secolului al XlX-lea si inceputul secolului XX, datorita influentei exercitate de scoala pozitivista, ca si datorita faptului ca antropologia este cea care adapostea in acea perioada cercetarea criminologica.
Focalizarea studiului stiintific asupra infractorului o intalnim insa si ulterior, in cadrul acelor pozitii teoretice ce confera eficienta cauzala exclusiva sau prioritara factorilor ce se situeaza la nivelul personalitatii individului.

Acestea acopera o arie larga de modele explicative, de la cele de tipul eredoconstitutional, psihologic, psihiatric pana la teoriile "personalitatii criminale", in variantele sale moderne. Rand pe rand, criminalul, deviantul, anormalul sunt considerati a constitui obiectul criminologiei.

Si in legatura cu conceptul de infractor (criminal, delincvent) au existat unele controverse intre penalisti si criminologi, primii considerand ca un asemenea calificativ nu poate fi conferit decat acelei persoane care a fost condamnata definitiv pentru comiterea unei infractiuni, in timp ce criminologii au in vedere orice persoana care a comis o infractiune, indiferent daca a fost condamnata, urmarita sau chiar cunoscuta de catre politie.

C) Ca fenomen global, criminalitatea a constituit, intr-o prima etapa, obiectul preocuparilor de ordin statistic. Ulterior devine unul din punctele de referinta ale acelor orientari de inspiratie sociologica, cum sunt cele ale patologiei sociale, ale dezorganizarii sociale sau conflictului de cultura.

Fenomenul criminalitatii este cel mai adesea insa inclus in formele mai largi de devianta sau marginalitate, astfel incat criminologia se confunda cu sociologia deviantei.

CONCEPTIILE ECLECTICE DE UNIFICARE. Depasirea unor puncte de vedere restrictive, a unor modele explicative monocauzale in favoarea unor modele mai complexe, ce se sprijina pe o analiza multifactoriala a cauzelor criminalitatii, determina si o schimbare de optica cu privire la obiectul criminologiei.

Indeosebi in perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial se impune o conceptie mai larga cu privire la obiectul criminologiei, incercandu-se o unificare a diferitelor sale laturi. Astfel, potrivit unor opinii34, "criminologia trebuie sa se ocupe de studiul crimei si criminalului, asa cum sunt definite de lege". Pe aceeasi linie de gandire se considera ca "obiectul criminologiei il constituie factorii sociali si individuali care stau la baza comportamentului criminal".

Eforturile de sinteza la care ne-am referit au reusit, intr-o oarecare masura, sa depaseasca stadiul unor simple aditionari ale criminologiilor specializate, incercand o unificare in planul obiectului de studiu a problematicii referitoare la crima, criminal si criminalitate.

Un exemplu in cadrul acestor orientari il ofera Tratatul de criminologie al lui J. Pinatel. Acesta a sesizat corect ca ne aflam in fata unui obiect complex de cercetare ce reclama o analiza diferentiata a diferitelor sale niveluri: crima, criminal, criminalitate; odata aceste diferente corect relevate, mai ales sub raport metodologic, imparte criminologia intr-o "criminologie generala", pe care o socoteste o stiinta cu caracter enciclopedic dar si sintetic, ce urmareste sa unifice si sa compare datele criminologiilor specializate si o "criminologie clinica", ce ar avea ca obiect abordarea multidisciplinara a cazului individual.

CELE DOUA CRIMINOLOGII. In deceniile 6 si 7 ale secolului XX controversele cu privire la obiectul de studiu revin din nou in actualitate. De aceasta data se reproseaza criminologiei nu numai faptul ca a "imprumutat" obiectul de studiu din dreptul penal, conferind caracter axiomatic postulatelor fundamentale ale acestuia, dar se pune sub semnul intrebarii insasi realitatea acestor postulate.

Sursa acestor controverse trebuie cautata pe de o parte in dezvaluirile pe care cercetarile cu privire la cifra neagra a criminalitatii (criminalitatea nedescoperita) le aduc mai ales referitor la frecventa fenomenului in toate mediile sociale, iar pe de alta parte, la ceea ce Gassin denumeste fenomenul de "colonizare" al stiintelor sociale de catre curentul interactionist, de modelul conflictual", de analiza sociala de inspiratie neo marxista.

In criminologie aceasta se traduce - arata acelasi autor - prin banalizarea delincventei si prin dramatizarea reactiei sociale.
Incercarea de topire a criminalitatii in fenomenul mai larg al deviantei nu era dupa cum am vazut o noutate. Noua era tentativa de a demonstra ca nu exista crima in sine, nici ca act individual, nici ca fenomen social. Actiunea criminala, considerata ca o forma de devianta, care nu prezinta trasaturi specifice este socotita a fi o "constructie"a reactiei sociale, o inventie culturala a grupului social dominant.

In aceasta viziune criminalul (infractorul, delincventul) nu ar fi decat purta torul unei atare etichete. Se lanseaza noi concepte asa-zis "neutre" in locul celor respinse. Crima devine in unele opinii "situatie problema", "act problema" sau simplu "eveniment", comportamentul criminal devine "comportament problema" sau "comportament marginal".
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles