Nunta Zamfirei

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Nunta Zamfirei

Zamfira cea frumoasa - ,,icoana-ntr-un altar s-o pui'' este fata unui ,,domn'' Sageata, foarte bogat, din nu se stie ce loc. Alesul ei este Viorel, un ,,print'' din nu se stie ce ,,fund de Rasarit''. La nunta participa ,,toti craii multului rotund'', cu nume foarte generice, determinate de vagi atribute homerizante, nume alese anume pentru sonorizarea lor care le situeaza la limita dintre satul romanesc arhaic, abstract si basm:

,,batranul Grui, cu Sanda si Ruxanda lui, Tintes, cel ,,cu trainic rost'', cu Lia lui, Bardes, ,,cel cu adapost prin munti salhui'', un Paltin-Crai, un Penes-Imparat, Mugur-Imparat, Barba-Cot piticul si o multime de ,,principi falnici'', omoratori de zmei, obisnuitii in basme feti-voinici, feti-frumosi si logofeti, regi ,,barbosi'', cu sfetnicii lor ,,invechiti in legi''. La acestia se adauga tarani nasaudeni in haine somptuoase, de sarbatoare:

,,Si altii Doamne! Drag alint
De trupuri prinse-n margarint!
Ce fete dragi! Dar ce comori!
Pe rochii lungi tesute-n flori!
Iar hainele de pe feciori
Sclipeau de-argint.''

Ceremonialul taranesc e tipic. Radvane cu miri, cu nanasi, cu socrii mari escortati de feciori calari se aduna la locul de nuntit, la casa miresei:
,,Iar mai spre-amiezi, din departari
Vazutu-s-a crescand in zari
Radvan cu mire, cu nanasi
Cu socrii mari si cu nuntasi
Si douazeci de feciorasi
Veneau calari.''

Ca si povestitorul de basm, poetul declara de a nu fi in stare sa descrie frumusetea miresei, care iese din ,,pridvor'' in intampinarea mirelui:
,,Un trandafir in vai parea,
Mladiul trup i-l incingea
Un brau de-argint, dar toata-n tot
Frumoasa cat eu nici nu pot
O mai frumoasa sa-mi socot
Cu mintea mea.''

Nu lipseste nici vataful, maestrul de ceremonii al nuntilor taranesti, prezidand intalnirea tipica dintre mire si mireasa si dand spre multime cu steagul:
,,Si ea mergea spre Viorel,
De mana cand a prins-o el,
Rosind s-a zapacit de drag,
Vataful a dat semn din steag,
Si-atunci pornira toti sireag
Incetinel.''

Urmeaza, evident, hora romaneasca pe care rapsodul a prins-o in versuri de o tehnica perfecta pasul cazand pe cuvant spre a incanta, deopotriva, ochiul si urechea. Hora este mai mult lina si usoara, solemna, pentru ca se joaca in timp ce mirii se cununa:
,,Si-n vremea cat s-au cununat
S-a-ntins poporul adunat
Sa joace-n drum dupa tilinci:
Feciori la zece fete cinci,
Cu zdranganeii la opinci
Ca-n port de sat.

Trei pasi la stanga linisor
Si alti trei pasi la dreapta lor;
Se prind de maini si se desprind,
S-aduna cerc si iar se-ntind
Si bat pamantul tropotind
In tact usor.''


Nu sunt uitate ospatul, ,,un rau de vin'' si un hotar intreg de mese, chiotele si cantecele care insotesc hiperbolica petrecere, incat ,,Si soarele sta-n loc/ Ca l-a ajuns si-acest noroc/ Sa vada el atata joc/ Pe-acest pamant.'' In sfarsit, tipica pornire la joc a celor batrani:
,,Sunt grei batranii de pornit,
Dar ce-i pornesti, sunt grei de-oprit!
Si s-au pornit barbosii regi
Cu sfetnicii-nvechiti in legi
Si patruzeci de zile-ntregi
Au tot nuntit.''

Si obisnuita urare finala a lui Mugur-Imparat:
,,- Cat mac e prin livezi,
Atatia ani la miri urez!
Si-un print la anul bland si mic,
Sa creasca mare si voinic, -
Iar noi sa mai jucam un pic
Si la botez!''

Nunta lui Cosbuc este nunta obsteasca, eveniment capital in viata poporului, ca nasterea si moartea, o ceremonie de neinlaturat, la care se supune toata lumea. ,,Nunta Zamfirei'' este o ,,nunta ca in basme'' si totodata o nunta ca toate nuntile taranesti din toate timpurile si toate locurile, foarte ceremonioasa, pentru ca la asemenea intamplari, taranii sunt foarte ceremoniosi, ,,festivi'', mirele si mireasa, socrii mari si toti participantii la solemnul eveniment simtindu-se pentru o clipa, personaje din povesti.
« mai multe referate din Romana