Notiunea de drepturi fundamentale

5x puncte

categorie: Drept

nota: 7.62

nivel: Facultate

Tot în Anglia au fost elaborate alte două acte importante: Habeas corpus (1679) și Bill-ul drepturilor (1689). În conformitate cu Habeas corpus, la solicitarea arestatului sau a oricărei alte persoane, tribunalul trebuia sa emită un mandat de aducere a arestatului, putând hotărî ca urmare fie retrimiterea lui în închisoare, fie punerea lui în libertate cu sau fără cauțiune. Prin Bill-ul drepturilo[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Notiunea de drepturi fundamentale

Tot în Anglia au fost elaborate alte două acte importante: Habeas corpus (1679) și Bill-ul drepturilor (1689). În conformitate cu Habeas corpus, la solicitarea arestatului sau a oricărei alte persoane, tribunalul trebuia sa emită un mandat de aducere a arestatului, putând hotărî ca urmare fie retrimiterea lui în închisoare, fie punerea lui în libertate cu sau fără cauțiune. Prin Bill-ul drepturilor a fost declarată ilegală orice preluare de bani pentru Coroană sau pentru folosul ei pentru o altă perioadă de timp și în alte condiții de cele stabilite de Parlament.

Declarația drepturilor din statul Virginia, din 1776, a consacrat principiul că “toți oamenii sunt prin natura lor în mod egal liberi și independenți și au anumite drepturi înnăscute.”

Declarația de independență a S.U.A., din 14 iulie 1776 prevede și ea ca “oamenii au fost creați egali, ei fiind înzestrați de Creator cu anumite drepturi inalienabile; printre aceste drepturi se găsesc viata, libertatea și căutarea fericirii. Acest act consacră ideea că toate guvernările au fost stabilite de către oameni tocmai în scopul garantării acestor drepturi. “Oricând o forma de guvernare devine contrară acestui scop, poporul are dreptul de a o schimba sau de a o aboli și de a stabili un nou guvernământ”.

În timp ce declarațiile americane vorbesc în titlul și în textul lor exclusiv de drepturile omului, Declarația franceza din 1789 face un pas înainte și se intitulează Declarația drepturilor omului și cetățeanului. În chiar primul său articol Declarația stipulează că “oamenii se nasc și rămân liberi și egali în drepturi. Deosebirile sociale nu pot fi fundate decât pe egalitatea comună,” precizându-se că finalitatea asociaților politice o constituie apărarea drepturilor naturale și imprescriptibile ale omului: libertatea, proprietatea, siguranța și rezistența împotriva asupririi.

Conform mentalității revoluționarilor francezi de atunci, egalitatea era un drept înnăscut, menit să se mențină după constituirea societății civile. Însă viața în cadrul statal atrage după sine unele situații specifice, cum ar fi instituirea unor funcții sau a unor demnități care nu sunt accesibile oricărui individ, ci doar celor care au calitatea de cetățeni.

În țara noastră instituția drepturilor fundamentale a fost consfințită pentru întâia oară într-o concepție modernă în Constituția din 1866. Aceasta a cuprins drepturile și libertățile cetățenilor într-o abordare politico-juridică caracteristică gândirii politice și filozofice a Europei Occidentale din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Titlul II al Constituției a fost intitulat în mod sugestiv “Despre drepturile românilor” și a avut o importanță socială și politică fundamentală, deoarece stipula – este adevărat, într-o manieră declarativă, formală – drepturile de esență democratică din acea vreme. Constituția a consacrat, printre altele, libertatea de conștiință, a învățământului, libertatea presei și a întrunirilor.

Toți românii erau declarați “egali înaintea legii și datori a contribui fără deosebire la dările și sarcinile publice.” Ea mai prevedea totodată faptul că libertatea individuală este garantată, nimeni neputând fi arestat decât în baza unui mandat judecătoresc motivat, iar motivele trebuiau comunicate în momentul arestării sau la cel mult 24 de ore după arestare. O mare importanță se acorda proprietății private, exproprierile nefiind admise decât pentru cauze de utilitate publică și numai “după o dreaptă și prealabilă despăgubire.”

Odată cu noile realități și cu întregirea țării după Marea Unire din 1918, în țara noastră a fost adoptată Constituția din 1923, document ce a reprezentat un instrument juridic mult mai elaborat decât Constituția din 1866 și care a fost orientată nemijlocit spre cerințele dezvoltării societății într-un stat de drept. Referitor la drepturile și libertățile cetățenești, aceasta a preluat prevederile Constituției din 1866 dar a adus unora dintre ele îmbunătățiri substanțiale.

Constituția a introdus principii noi față de vechea Lege fundamentală, cum ar fi: consacrarea statului național unitar (art.1); înscrierea votului universal (art.64); instituirea senatorilor de drept (art.61); introducerea conceptului de proprietate ca funcție socială (art.17); angajamentul statului pentru protecția socială (art.21); principiul legalității și domnia legii ca fundament al statului. Totodată, în art.8 se prevedea că “toți românii, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie, sunt egali înaintea legii și datori a contribui fără deosebire la dările și sarcinile publice.” Conform art.21 al Constituției “toți factorii de producție se bucură de o egală protecție.”

Constituția din 1923 a fost înlocuită la 20 februarie 1938, atunci când a fost proclamată o noua Constituție elaborată din inițiativa regelui Carol al II-lea. Referitor la drepturile fundamentale ale cetățenilor, aceasta păstrează spiritul reglementărilor Legii fundamentale anterioare. Constituția din 1938 a instituit însă și unele modificări ale unor principii constituționale, cum ar fi: accentuarea limitării factorului individual în favoarea extinderii puterii Statului și concentrarea puterii politice în mâinile Regelui.

Constituțiile socialiste din 1948, 1952 și 1965 au legalizat grave abateri de la principiile democratice, sistemul constituțional socialist român având următoarele trăsături :

a) renunțarea la principiul separației celor trei puteri și înlocuirea acestuia cu principiul unicității și deplinătății puterii;

b) înlocuirea pluralismului politic cu monopolul unui singur partid;

c) subordonarea întregului aparat de stat partidului unic;

d) concentrarea puterii de decizie statală – legislativă și executivă – în mâinile unei elite restrânse și influențarea de către aceasta a puterii judecătorești;

e) restrângerea unor drepturi și libertăți cetățenești și subordonarea individului de către stat;

f) absolutizarea luptei de clasă și extinderea acesteia la toți oponenții clasei muncitoare, de fapt ai partidului unic;

g) prezentarea intereselor de grup ca interese sociale ale întregii societăți și dirijarea eforturilor tuturor forțelor sociale spre realizarea acestora, dar în beneficiul grupului politic minoritar;

h) instituționalizarea intervenției și controlului statului asupra întregii vieți economice și social-politice;

i) crearea unui nou tip de “democrație” considerat în mod demagogic superior democrației parlamentare occidentale și atragerea formală a cetățenilor la actul de conducere politică la nivel central și local.

Astfel, pentru a exemplifica restrângerea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, grave prejudicii au fost aduse dreptului de proprietate. Constituția din 1948 a utilizat două importante instrumente juridice pentru transferul unor bunuri din proprietatea privată în proprietatea statului. Aceste două instrumente au fost: naționalizarea și exproprierea.

Naționalizarea era concepută ca un procedeu juridic, prin care o clasă întreagă de mijloace de producție putea fi transferată, pe cale de lege, din proprietatea privată în proprietatea statului. Deosebindu-se de naționalizare, exproprierea era un procedeu juridic, prin care, pe calea unui act juridic individual al organului de stat competent, un bun determinat putea fi trecut pe cale silită, cu plata unei despăgubiri, din proprietatea unei persoane determinate, în proprietatea socialistă, în vederea efectuării unei lucrări sau acțiuni de utilitate publică.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles