Norma juridica ca norma sociala

5x puncte

categorie: Diverse

nota: 9.07

nivel: Facultate

     Este īndeobste cunoscuta sarcina de socializare pe care, atāt prin caracterul punitiv, cāt si prin cel educativ, o presupune jurisprudenta. De aceea, este firesc ca, deopotriva cu caracterul juridic, sa se manifeste si caracterul social al unei norme.

     Īn termeni formali, socializarea este procesul prin care individul īsi interiorizeaza normele grupului īn care traieste. DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Norma juridica ca norma sociala

     Este īndeobste cunoscuta sarcina de socializare pe care, atāt prin caracterul punitiv, cāt si prin cel educativ, o presupune jurisprudenta. De aceea, este firesc ca, deopotriva cu caracterul juridic, sa se manifeste si caracterul social al unei norme.

     Īn termeni formali, socializarea este procesul prin care individul īsi interiorizeaza normele grupului īn care traieste.

     Din momentul nasterii, copilul este supus unor norme care īi modeleaza personalitatea. Fiecare cultura determina un set de influente care variaza foarte mult de la societate la societate. Pentru ca o societate sa functioneze eficient, membrii sai trebuie sa-si īnsuseasca acelasi model cultural. Oamenii sunt controlati īn special prin socializare, astfel īncāt acestia sa-si joace rolul conform modelului impus prin habitudini si preferinte.

     Fiecare persoana trebuie sa īnvete sa īndeplineasca anumite roluri īn societate īn conformitate cu statutul pe care īl are.

     Acest proces de socializare īncepe din copilarie, cānd se formeaza o anumita atitudine fata de rolurile si statusurile aferente. Īn procesul de socializare, fiecare individ se raporteaza la mediul social, la sistemul normativ al societatii si, īn cursul dezvoltarii sale ontogenetice prin mai multe etape ale cunoasterii, interiorizarii si transformarii īn motive a propriului comportament, a cerintelor practicii sociale, a regulilor de conduita, precum si a diferitelor valori sociale.

     Procesul de formare si de afirmare sociala a individului este caracterizat prin raportarea personalitatii sale la societate, la sistemul normativ si valoric al acesteia.

     Īnsusindu-si anumite reguli juridice, odata cu aspectul punitiv al acestora, omul īsi creeaza anumite constructe personale, īnglobānd si regulile de conduita si existenta impuse de norma juridica. Astfel, chiar īn absenta iminentei pedepsei, omul totusi actioneaza īn conformitate cu regulile īnsusite si adānc īntiparite īn gāndirea lui, constiinta lui si sistemul lui de valori.

     Aparitia fiintei rationale, a lui Homo sapiens, a pus aceasta fiinta īntr-un raport multiplu: raportul cu natura, raportul cu ceilalti (raportul social), raportul cu sinele (raportul omului cu sine īnsusi), raportul cu propriile sale creatii materiale si spirituale, raportul cu propria istorie personala si sociala, raportul cu divinitatea si destinul. Pentru fiecare fiinta umana aceste rapoarte rezultate dintr-o privire analitica asupra vietii, constituie un singur "pachet" problematic, fiecare tip de raport avānd o pondere mai mare sau mai mica fata de īntregul " pachet".

     Potrivit bilantului de pāna acum al istoriei, calauzit de ratiune, omul a dovedit ca se poate situa deasupra "īntelepciunii naturii" tocmai pentru ca si-a faurit un statut uman. Īn perimetrul acestui statut au aparut, īnsa, absurditatile comportamentului uman. Din acest motiv, pentru a mentine raporturile interumane īn echilibru, omenirea a fost obligata sa adopte reglementari si norme de comportament carora sa li se subordoneze ea īnsasi. Daca echilibrele din lumea naturala se realizeaza īn mod spontan, fara intentii si fara scopuri, echilibrele din lumea umana se realizeaza pe baza unor reglementari ai caror autori sunt oamenii īnsisi. Toate aceste reglementari poarta sigiliul umanului, atāt īn bine, cāt si īn opusul binelui.

     Aceste reglementari compun sfera normei sociale, conaturale ratiunii umane. Este vorba de tot ceea ce tine de moralitate, culturalitate, īntr-un cuvānt de civilizatie umana. Societatea umana, cea de ieri si de astazi, este structurata esentialmente tocmai pe normele sociale unanim recunoscute de toti oamenii, avānd un caracter de universalitate.

     Dar pentru a aplica normele sociale, a fost nevoie, īn decursul timpului, de realizarea unui instrument necesar reglementarii raporturilor dintre individ si societate. Norma juridica apare ca instrumentul de aplicare precisa, sub forma legilor, a tuturor dezideratelor umane: ordine, dreptate, securitate.

     Normele sociale nu se situeaza in afara timpului. Ele depind de parametrii care determina si configureaza colectivitatile umane din punct de vedere cultural, economic, al structurilor sociale, etnic, religios, demografic, al contactelor cu alte comunitati, al organizarii administrative, al puterii militare, al modului īn care o comunitate sau alta priveste problemele libertatii, din punct de vedere al ponderii diferitelor generatii īn structura comunitatii etc. In fapt, toate articulatiile, de orice gen, ale societatii sunt implicate īn profilul ei juridic si toate aceste articulatii sunt mobile istoric, trec prin prefaceri mai mult sau mai putin lente, īsi modifica implicarile reciproce si, ca rezultat final, influenteaza continutul si dimensiunile problemelor etice ale comunitatii.

     O adevarata forta de presiune asupra persoanei este mediul si "modelele" sale īndreptate spre o buna formare morala dezirabila social sau spre una negativa, antisociala. Numarul acestor modele este extrem de mare si se revarsa ca un adevarat torent asupra fiintei umane.

     Norma juridica, paradoxal, este constrāngatoare si, īn acelasi timp, permisiva, īncercānd prin aceasta sa realizeze un echilibru īntre nevoile individului si cerintele sociale.

     Atāt problemele teoretice ale dreptului, cāt si functionarea sa si gradul de satisfacere prin drept a ordinii sociale, pe de-o parte, si aspiratiei subiective de dreptate, pe de alta parte sunt acum īn societatea umana de cea mai stricta actualitate.

     Īn Romānia comunista au existat uneori dificultati īn asimilarea normelor juridice ca norme sociale. O schema ideologica simplista, plecānd de la teoria relatiilor economice a lui Marx, decreta ca baza a societatii relatiile economice de productie, restul nefiind decāt suprastructura. Daca trebuie legislatie, aceasta este necesara numai pentru a satisface economicul, dar nu īntregul economic, nu totalitatea acestor relatii, ci numai relatiile "de productie", nu si relatiile de consum, nu si acele relatii economice care constau īn productia de idei, īn reproductia fortei de munca prin īnvatamāntul de toate gradele, īn reproductia starii de sanatate, īn productia de valori īn toate ramurile culturii si īn toate domeniile - de exemplu servicii, schimb de marfuri, etc. - care determina standarde de viata si de civilizatie ale populatiei.

     De-a lungul timpului, obsesia primatului relatiilor economice - din care pe planuri derizorii se gaseau cele amintite mai sus - au avut efecte nocive asupra ideilor de drept si justitie. Astfel, oamenii politici si conducatorii administratiei priveau cu dispret ideea ca raporturile sociale sunt raporturi de drept. Sub "tutela" dreptului se gasesc īnsa toate domeniile sociale si fireste, cele economice si cele politice. Legea este cea care decide care sunt limitele īn care poate sa opereze orice factor de conducere.

     "Absenta dreptului din cadrul unor raporturi umane īn care el ar fi putut exista si influenta, prin regulile sale, conduitele umane, l-a determinat pe J. Carbonnier sa se opreasca asupra acestui aspect si sa elaboreze "ipoteza nondreptului " .

     Nondreptul este un fenomen marcat de inexistenta dreptului īn domenii īn care s-ar fi impus prezenta sa. Deci, nondreptul nu se confrunta cu dreptul injust sau cu subdreptul, acesta din urma īnteles ca produs al unor categorii sociale, sau al unor subculturi.

     J. Carbonnier introduce distinctia īntre nondreptul ca un dat social si nondreptul ca o alegere individuala."

     Īn lucrarea lor "Sociologie juridica", N. Popa, I. Mihailescu si M. Eremia atrag atentia asupra delimitarii ce trebuie facuta īntre fenomenele juridice si fenomenele sociale care nu sunt generate de vreo norma juridica:

     "Perceptia juridica a realitatii impune, ca un prim pas, identificarea fenomenelor juridice, demarcatie ce permite sa stabilim nu doar domeniul de actiune al dreptului īn societate, dar si corelatiile care se manifesta īntre drept si alte sfere normative ce actioneaza īn societate. Dincolo de spatiul normativ juridic se constituie alte componente ale normativitatii sociale, iar pe de alta parte se deruleaza comportamente sociale ce nu intereseaza sfera normativa.

     Fata de aceste distinctii si īn functie de criteriul juridicitatii, se poate realiza urmatoarea distinctie:

     a) fenomene juridice;

     b) alte fenomene care implica normativitatea sociala;

     c) fenomene si fapte sociale.

     Aceasta clasificare tine cont si de locul si rolul fenomenelor pentru organizarea de drept a societatii, de modul de impunere a comportamentelor īn societate, de interesul pe care īl reprezinta, de prezenta sanctiunii si tipul acestei sanctiuni, de finalitatea sociala sau de scopul evocat.

     Este important de relevat ca fenomenele juridice comporta permanente interferente cu celelalte fenomene sociale - UBI SOCIETAS IBI IUS - ca, fara valorificarea acestor interferente, dreptul nu s-ar putea realiza deplin.

     Īntre cele doua norme - norma juridica si norma sociala nu exista raporturi de supraordinare sau subordonare, ci, mai degraba, putem vorbi de echivalenta a acestora, ambele fiind pattern-uri ale gāndirii umane. Normele juridice guverneaza īntreaga viata sociala, īn felul acesta fiind ordonata īntreaga viata a polis-ului. Ele sunt prezente la toate nivelurile societatii, determinānd un anumit tip de conduita - zoon politikon, asa cum bine ilustra un mare filosof antic, Aristotel. Fara aceasta norma juridica, omul n-ar mai exista ca fiinta sociala si, implicit, ca fiinta rationala superioara.

     "Societatea civila" nu este corect īnteleasa de acel care si-o īnchipuie ca o societate īn care legea, norma, autoritatea institutionala sunt abrogate. Dimpotriva, "societatea civila" nu are sens decāt prin complementaritate cu societatea institutionalizata si guvernata de suprematia legii. Īn plus, īnsa, "societatea civila" este o necesitate si devine o realitate atunci cānd institutionalizarea si legiferarea nu depasesc limite prin care libertatea sociala si personala sunt lezate īn mod abuziv, cānd interesul privat nu este recunoscut ca fiind complementar cu acel colectiv.

     "Organizarea societatii prin intermediul dreptului se sprijina pe valorile consacrate de societate, dintre care dreptul recunoaste unele ca fiind valori juridice. Dreptul evoca metamorfoza valorilor sociale īn valori juridice, dar consacra totodata si sistemul valorilor ce provin numai din sfera dreptului."

     Perfectionarea continua a sistemului juridic se concretizeaza, asadar, prin elaborarea unor norme moderne cu un pronuntat caracter social, care sa tina seama de permanentele transformari la care este supusa societatea si viata sociala.

      Multe societati tind mai mult sau mai putin spre un stat de drept, adica spre statul īn care norma juridica este corect īntemeiata, este suficienta fara a fi redundanta, este inteligent interpretata, statul īn care justitia este o reala putere fara a se constitui īntr-o aristocratie orgolioasa si pedanta īn care constiinta publica devine solidar ostila delincventei.
« mai multe referate din Diverse

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles