Noapte de decemvrie - Alexandru Macedonski

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.44

nivel: Liceu

Noaptea de decemvrie

“Noaptea de decemvrie” s-a dezvoltat dintr-o legendă în proză intitulată “Meka și Meka”, publicată de Macedonski în “Românul” lui C. A. Rosetti din 13 ianuarie 1890. Legenda vorbește despre Mohamed - ben - Hassan, care îl sfătuiește înainte de moarte pe fiul său Ali să meargă la cetatea sfântă Meka pentru a obține iertarea păc[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Noapte de decemvrie - Alexandru Macedonski

Noaptea de decemvrie

“Noaptea de decemvrie” s-a dezvoltat dintr-o legendă în proză intitulată “Meka și Meka”, publicată de Macedonski în “Românul” lui C. A. Rosetti din 13 ianuarie 1890. Legenda vorbește despre Mohamed - ben - Hassan, care îl sfătuiește înainte de moarte pe fiul său Ali să meargă la cetatea sfântă Meka pentru a obține iertarea păcatelor lui. Condiția pentru această era să nu se abată de la calea dreaptă.

Ali străbate cu caravana în linie dreaptă pustiul și moare înainte de a pune piciorul în Cetatea Sfântă. În același timp Pocitan - ben - Pehlivan, un zdrențăros pornit odată cu el la drum și urmând o cale ocolită ajunge la Meka. Sensul pe care l-a extras Macedonski din această legendă este asemănător cu acela pe care Eminescu îl scotea în Luceafărul din basmul “Fata în grădina de aur”.

Ca în orice poem romantic, planul real alternează în “Noaptea de decemvrie” cu cel fantastic, al visului. La început, vedem pe poetul de geniu “trăsnit de soartă” cuprins
de un somn adânc în camera-i pustie cu focul stins, înconjurat de umbre, ca de nămeți:

“Pustie și albă e camera moartă…
Și focul sub vatră se stinse scrumit…—
Poetul, alături, trăsnit stă de soartă,
Cu nici o schinteie în ochiu-adormit…
Iar geniu-i mare e-aproape un mit…”

Se aud geamătul viscolului și urletele sinistre de lupi, realități externe, dar și simboluri ale zbuciumului interior ale făpturii “de humă”. Deodată o flacără izbucnită
sub forma unui arhanghel de aur, inspirația, preface pe poet într-un prinț arab tânăr, emir al Bagdadului, bogat, posesor de grămezi de argint și de aur, jaruri cu pietre scumpe, arme de preț, cai repezi, palate și grădini parfumate de roze și crini:

“Și el e emirul, și are-n tezaur,
Movile înalte de-argint și aur,
Și jaruri de pietre cu flăcări de sori;
Hangiare-n tot locul, oțeluri cumplite —
În grajduri, cai repezi cu foc în copite,
Și-ochi împrejuru-i — ori spuză cu flori”.

Ca și poetul care a făptuit opere mărețe, bogatul emir nu este mulțumit de bogăția sa, el fiind chinuit de dorința gloriei. Pentru el atingerea absolutului înseamnă cetatea Meka:

“Spre Meka-l răpește credința-voința,
Cetatea prea sfântă îl cheamă în ea,
Îi cere simțirea, îi cere ființa,
Îi vrea frumusețea — tot sufletu-i vrea —
Din tălpi până-n creștet îi cere ființa”.

Conștient că idealul nu e ușor de atins, că cetatea sfântă Meka este despărțită de Bagdad printr-un deșert, metaforic numit “o mare aprinsă de soare”, emirul se pregătește totuși să-l străbată cu orice risc. În fruntea unei caravane de armăsari și cămile, emirul pleacă în zori salutat de auroră și condus de mulțime până la porțile orașului.

La fântâna umbrită de curmali unde se oprește să bea apă, prințul zărește un om pocit, în zdrențe, dar cu o privire vicleană care îi mărturisește că se îndreaptă spre același loc. Emirul își pune întrebarea, dacă acest zdrențăros va ajunge la Meka. El care a renunțat la bogății pentru a merge la Meka este încrezător în forțele sale, își înțelege aspirațiile ca pe o chestiune de onoare și nu concepe să ocolească obstacolele la fel ca și Hyperion.

Prințul alege drumul drept, ia pustiul în piept, îndură zile de-a rândul sub flăcări de soare setea pe care și-o potolește la razele oaze, ce îi ies în cale. În vreme ce însoțitorii mor câte 3-4 odată, caii și cămilele cad, apa și hrana scade, păsările de pradă dau târnale, cetatea riscată rămâne departe de orizont.

Emirul rămâne în cele din urmă singur pe cămila ce șovăie, și are o clipă mirajul orașului sfânt și posedat de fata morgana năluca închipuirilor sale, se grăbește să ajungă la Meka. Acesta are ziduri albe, poame de aur, porți de topaze și turnuri de argint, dar regina trufașă a magiei, frumoasa Meka este, ca orice ideal de desăvârșire, ca perfecțiunea pentru artist, de neatins.

Marea artă cere efort sau sacrificiu și poetul ce visează, emirul în drum spre cetatea sfântă, moare într-o încordare supremă, nu însă înainte de a-și vedea visul cu ochii, fie și numai sub forma de iluzii.

Poetul spune că succesul înțeles în chip vulgar este rezervat numai spiritelor inferioare, ca acel zdrențăros care urmând drumul ocolit ajunge la Meka.Ca și Luceafărul lui Eminescu, “Noaptea de decemvrie” se termină cu izolarea poetului de lumea ostilă, din jurul său, incapabilă de a înțelege avântul creator, efortul artistului de a se desăvârși, de a atinge perfecțiunea.

În cadrul poeziei Macedonski folosește simbolul. Astfel arhanghelul de aur este simbolul inspirației, “elementul hotărâtor pentru opera unui artist. Frământările creatorului în timpul elaborării unei opere de artă are ca simbol vântul, crivățul, urletul lupilor. Emirul reprezintă credința nestrămutată într-un ideal, capacitatea omului de a rămâne fidel drumului ales.

Meka este simbolul idealului. Omul pocit este simbolul omului comun, capabil de compromisuri. Drumul ocolit străbătut de omul pocit este simbolul eticii inferioare a omului comun. Poetul folosește epitete simple, duble și triple, asociații noi pe baza principiului corespondențelor, a întrepătrunderii senzațiilor de văz, auz și miros, vorbind, de exemplu de un viscol albastru.

Alte elemente simboliste pe care le găsim în poezie sunt neologisme: tremol, monolit, solfi, blondețe, nume de pietre scumpe, topaze, alabastru. În deosebi refrenul și repetiția dau poemului o cadența melodioasă, un farmec muzical propriu. Poezia este scrisă în ritm amfibrahi și metru de 12 silabe.

Poetul aduce inovații de ordin tehnic, în primul rând în dispoziția rimelor. Strofele sunt senarii (6 versuri) cu o rimă încrucișată și trei rime alăturate. Unele versuri au funcție de refren, altele sunt repetate cu mici schimbări obsedant.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles