Nihilism modern si gnosticism

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.67

nivel: Facultate

Or, in perspectiva a ceea ce urmeaza, trebuie sa observam imediat ca starea careia pare sa i se aplice, potrivit acestei definitii, conceptul modern de nihilism, este inversul celei pe care am constatat-o in toate "dualismele Occidentului". Este important sa precizam acest lucru, intrucit interpretarea probabil cea mai influenta a gnostiAZcismului tinde sa faca din el, din pricina realului sau a p[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Nihilism modern si gnosticism

Or, in perspectiva a ceea ce urmeaza, trebuie sa observam imediat ca starea careia pare sa i se aplice, potrivit acestei definitii, conceptul modern de nihilism, este inversul celei pe care am constatat-o in toate "dualismele Occidentului". Este important sa precizam acest lucru, intrucit interpretarea probabil cea mai influenta a gnostiAZcismului tinde sa faca din el, din pricina realului sau a pretinsului sau anticosmism, echivalentul nihilismului modern (cf. lucrarea noastra Gnosticismo, pp. 119-29).

Am vazut ca o caracteristica principala a gnosticismului, imparAZtasita de celelalte curente dualiste sau pseudodualiste, este afirmatia extrema si extremista a transcendentei, in dauna lumii sensibile. Daca este aceasta o forma de nihilism, atunci este vorba despre nihilismul metafizic cel mai puternic pe care-l va fi cunoscut vreodata istoria ideilor occidentale.

Nihilismul modern se caracterizeaza tocmai prin trasatura sa antimetafizica: sfera valorilor (metasiste-mul) este totalmente negata in favoarea lumii acesteia (sistemul), dar asta inseamna ca metasistemul care garanta sensul sistemului a incetat sa mai functioneze si ca sistemul este de-acum inainte lipsit de orice valoare - este o Befreiung in das Nichts, o eliberare in neant care inlocuieste transcendenta.

Daca nihilismul metafizic gnostic este, in substanta, contrariul nihilismului modem, ele au totusi ceva in comun: darima aceeasi transcendenta. intr-adevar, pentru nihilismul modern, transcendenta este cea a Bibliei si a "platonismului pentru popor" care-i crestiAZnismul ; pentru "dualismele Occidentului", aceasta este "falsa transAZcendenta" care trebuie demascata si distrusa. Situatia se traduce intr-o activitate anti-iudeo-crestina si intr-o productie antibiblica pe care nihilismul metafizic si inversul lui, nihilismul antimetafizic, le au in comun.

Prin urmare, la inceputurile erei moderne, si fara vreo legatura cu dualismele precedente, sistemul exegezei inverse a VT s-a reactivat si continua sa se reproduca de parca n-ar exista solutie de continuitate intre generatiile romantice din secolul al XlX-lea si dualistii activi din secolul I pina intr-al XVI-lea. Ceea ce explica analogia impresionanta dintre anumite scenarii mitice produse de romantici si mitologiile dualiste.

in mod sincronic, s-ar spune ca nihilismul modern porneste de la o optiune aflata la extrema opusa afirmarii dualiste a sferei valorilor, pentru a ajunge la concluzii formal identice in ce priveste cerinta de a neantiza, de a anihila conceptul comun (iudeo-crestin) de valoare. Diferenta sta in faptul ca, in majoritatea manifestarilor dualismului, Dumnezeul iudeo--crestin nu-i decit un intermediar falacios intre sistem si metasistem, iar pentru nihilismul modern el este expresia directa a meta-sistemului, care merita sa fie darimat de vreme ce a incetat a mai fi garantul valorilor mundane.

Alta analogie intre nihilismul metafizic si opusul sau apare in aceea ca primul postuleaza, iar al doilea a descoperit - mai devreme sau mai tirziu - ca sistemul nu poate sa aiba nici o valoare fara sa existe ceva care sa intemeieze valorile. Este experienta existentialista care, la Albert Camus in orice caz, se desfasoara in mod constient sub semnul gnosticismului: titlurile mai multor opere majore ale sale - Exilul si imparatia, Strainul, Caderea - nu sint decit metafore gnostice folosite pentru a desemna aici o situatie formal identica si esentialmente inversa fata de cea a gnosticului (cf. infra).

Vom analiza in cele ce urmeaza, fara nici o pretentie de exhaustiAZvitate, expresiile exegezei inverse a Bibliei in nihilismul romantic, pentru a trece apoi la dezbaterea contemporana asupra gnozei.
2. Traditia post-miltonianaMilton (1608-l674) este cel care inaugureaza, cu Paradisul pierdut (1667), o intreaga traditie mitologica in marginea Bibliei, continuata de William Blake (-l757-l827) si, la inceputul secolului al XlX-lea, de romanticii englezi.

Nonconformist in viata sociala si in opiniile sale religioase - facute publice abia la o suta cincizeci de ani dupa moartea sa -, Milton respecta totusi riguros in poemul sau limitele ortodoxiei si, in ciuda maretiei dramatice a figurii lui Satan, il lasa mereu sa fie Adversarul invidios al Dumnezeului atotputernic. Cit despre Adam si Eva, ei pacatuiesc in buna traditie augustiniana, printr-un liber arbitru care nu este definit totusi in termeni sexuali, pina si printre ingeri unirea sexuala fiind socotita dezirabila.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles