Necesitate si intamplare

5x puncte

categorie: Psihologie

nota: 8.20

nivel: Liceu

     Necesitatea si īn īntāmplarea reprezinta doua modalitati polare (diferite, dar corelate reciproc) de existenta sau de devenire a sistemelor, de realizare a unor tendinte posibile ale acestora.



     Necesitatea reprezinta o modalitate de existenta sau de manifestare a unor stari, proprietati, raporturi sau tendinte ale sistemelor, care decurge din natura interna [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Necesitate si intamplare

     Necesitatea si īn īntāmplarea reprezinta doua modalitati polare (diferite, dar corelate reciproc) de existenta sau de devenire a sistemelor, de realizare a unor tendinte posibile ale acestora.



     Necesitatea reprezinta o modalitate de existenta sau de manifestare a unor stari, proprietati, raporturi sau tendinte ale sistemelor, care decurge din natura interna a acestora si īn conditii constante se desfasoara cu inevitabilitate, īntr-un anumit fel si nu īn altul. Necesitatea determina esenta si integrativitatea sistemelor, directia lor principala de miscare si dezvoltare, anulānd sau subordonānd alte trasaturi sau directii de evolutie ale acestora.



     Opusa necesitatii, īntāmplarea reprezinta o modalitate de existenta sau de manifestare a unor stari, proprietati, raporturi sau tendinte ale sistemelor, care decurge din factori periferici sau exteriori ai acestora si se caracterizeaza prin variabilitate si inconstanta, putānd sa se produca sau nu, sa se produca īntr-un fel sau altul, fara sa afecteze esenta si integrativitatea sistemelor.



     Desi, prin rolul lor diferit īn determinarea sistemelor, se opun, necesitatea si īntāmplarea se presupun totodata si se coreleaza reciproc. Necesitatea caracterizeaza determinarea calitativa a sistemului, īi conditioneaza esenta, iar īntāmplarea īl afecteaza īn mod ocazional si inconstant, conditionānd particularitatile fenomenalizarii esentei acestuia.



     Necesitatea si īntāmplarea sunt moduri de manifestare caracteristice nu numai realului, ci si ale posibilului; ele nu pot īnsa caracteriza imposibilul, deoarece acesta nu poseda atributele de existenta si devenire. Ca forme de manifestare ale posibilului, necesitatea caracterizeaza perspectivele pe care le au sistemele, directiile sau tendintele lor fundamentale de evolutie, iar īntāmplarea creeaza cāmpul de variabilitate īn diacronia obiectiva a sistemelor, jocul oscilatoriu al posibilitatilor alternative ulterioare pe care le au acestea.



     Asadar, necesitatea si īntāmplarea sunt modalitati obiective universale si complementare ale existentei si ale devenirii, aflate īntr-un raport de unitate contradictorie. Ele nu se pot manifesta izolat, īn stare pura, ci doar īn corelatie si dependenta reciproca, constituind aspecte si laturi diferite ale structurii si dinamicii aceluiasi sistem. Aspectele īntāmplatoare īnsotesc totdeauna necesitatea, dar se subordoneaza acesteia, asa cum particularul se subordoneaza generalului si fenomenul, esentei.



     Gāndirea materialista a manifestat īn toate epocile preocupare pentru īntelegerea caracterului necesar al desfasurarii necesar fenomenelor; filosofia materialista premarxista a mers īnsa, īn mod invariabil, pe linia opozitiei absolute dintre necesitate si īntāmplare, absolutizānd - de regula - necesitatea si negānd existenta obiectiva a īntāmplarii.



     Īn aceasta maniera apare īntelegerea necesitatii lui Democrit, care vede ordinea primara a lucrurilor īn miscarea riguros necesara a atomilor pe verticala. Īntāmplarea, considerata de el ca un fenomen necauzal, este exclusa din ordinea lucrurilor, iar afirmarea ei este pusa pe seama ignorantei.



     Materialismul modern a pastrat, de asemenea, convingerea ca īn natura totul exista si se desfasoara īn mod necesar si ca noi calificam drept īntāmplatoare acele fenomene (necesare) ale caror cauze nu ne sunt īnca cunoscute. Spinoza considera, de exemplu, ca un fenomen este calificat ca īntāmplator din cauza imperfectiunii cunostintelor noastre si ca aprofundarea acestora duce la suprimarea īntāmplarii. Iar dHolbach afirma ca "noi īi atribuim hazardului toate efectele a caror legatura cu cauzele lor nu o vedem. Asadar, folosim cuvāntul hazard pentru a ascunde nestiinta noastra cu privire al cauza naturale care produc efectele...; nu exista nici hazard, nici ceva neprevazut īn aceasta natura, unde nu exista efect fara cauza suficienta si unde toate cauzele actioneaza pe baza unor legi fixe..." Ba chiar si societatea este supusa aceleiasi necesitati riguroase, toate raporturile si toate evenimentele fiind cauze la fel de hotarātoare pentru viata sociala: "necesitatea care conduce miscarile lumii fizice conduce si miscarile lumii morale, īn care totul este deci supus fatalitatii. ...Prea multa acreala īn bila unui fanatic, un sānge prea īnfierbāntat īn inima unui cuceritor, o digestie grea īn stomacul unui monarh, un capriciu care trece prin mintea unei femei, sunt cauze suficiente pentru a face sa se produca razboaie."



     Pe linia neīntelegerii corecte a raportului dintre necesitate si īntāmplare merge si Helvetius, cu deosebirea ca el supraapreciaza īntāmplarea, reducānd necesitatea la aceasta; evenimentele din viata noastra, aparitia marilor personalitati, a descoperirilor īn arta si īn stiinta, toate acestea - credea Helvetius - sunt rezultatul unor īntāmplari.



     Īn fapt, īntre punctul de vedere care absolutizeaza necesitatea (Democrit, Spinoza, dHolbach) si acela care absolutizeaza īntāmplarea (Helvetius) nu exista o deosebire principala, īntrucāt si īntr-un caz si īn celalalt avem de-a face cu incapacitatea metafizica de a opera o distinctie īntre necesar si īntāmplator. Pe drept cuvānt, Engels observa ca "daca faptul ca o anumita pastaie de mazare contine sase boabe, si nu cinci sau sapte este de acelasi ordin cu legea miscarii sistemului solar sau cu legea transformarii energiei, atunci, īn realitatea, nu īntāmplarea este ridicata la rangul necesitatii, ci necesitatea este coborāta pāna la nivelul īntāmplarii".



     Cauzele de ordin gnoseologic ale absolutizarii necesitatii deriva din identificarea necesitatii cu cauzalitatea si din modalitatea nedialectica de a privi fenomenele doar īn raport cu ele īnsele. Punctul de vedere al materialismului metafizic este deci acela ca daca nu exista fenomen acauzal si daca raportul de la cauza la efect este totdeauna necesar, atunci nu exista fenomene care sa nu fie necesare. Se realizeaza īn acest rationament o identificare a fenomenului cauzal īn genere cu raportul strict dintre cauza si efect. Or, exista legaturi cauzale nenecesare, care tin de aspectul contingent al fenomenelor.



     Primul pas spre o īntelegere dialectica a categoriilor de necesitate si īntāmplare, precum si a raportului dintre ele, a fost facut de Hegel. Cu tot caracterul idealist al conceptiei sale filosofice de ansamblu, potrivit careia necesitatea si īntāmplarea sunt forme de manifestare si determinatii ale ideii absolute, Hegel afirma caracterul lor cauzal si desprinde aspecte importante ale raportului dintre ele. El a rezolvat, pentru prima data, problema īntelegerii necesitatii si īntāmplarii prin raportarea lui la esenta fenomenului considerat, prin prisma raportului dintre intern si extern. Necesarul este, pentru Hegel, "... raportarea la sine, īn care conditionarea prin altul este īnlaturata", adica ceea ce rezulta din continutul propriu al sistemului. Cāt priveste īntāmplarea, el scrie: "īn consecinta, consideram contingentul ca ceva ce poate sa fie sau sa nu fie, ce poate sa fie asa sau altfel si a carui fiinta sau nefiinta, a carui fiintare īntr-un fel sau altul este īntemeiata nu īn el īnsusi, ci īn altul; ... daca ceva este contingent si posibil, depinde deci de continut".



     Necesitatea si īntāmplarea se refera deci la raporturi si stari obiective existente deopotriva īn realitate. Atāt necesitatea, cāt si īntāmplarea au caracter cauzal. Deosebirea dintre ele se refera doar la faptul ca prima se īntemeiaza pe cauze esentiale si interne, iar cea de a doua pe cauze neesentiale, laterale sau externe. De exemplu, īn raport cu necesitatea interna a dezvoltarii plantelor, seceta sau grindina care determina calitatea proasta a recoltei īntr-o regiune agricola sunt fenomene īntāmplatoare, īntrucāt nu decurg din esenta proceselor vitale ale plantelor; ele puteau sa nu se produca, dupa cum putea sa se produca īntr-o masura mai accentuata sau mai putin accentuata. Dar daca s-au produs, ele determina īn mod necesar efectul (calitatea slaba a recoltei).



     Fiind date cauza si conditiile actiunii ei, efectul apare īn mod necesar. Īntrucāt cauza este īntāmplatoare (īn raport cu plantele), īntregul proces de generare a cauzei si a producerii efectului apare ca un fenomen īntāmplator. Procesul amintit este īnsa īntāmplator numai īn raport cu necesitatea dezvoltarii normale a plantelor din zona respectiva. Grindina sau seceta sunt īntāmplatoare īn raport cu recolta, dar rezulta cu necesitate din factorii meteorologici care le-au generat. Acelasi fenomen este necesar īn raport cu cauzele si cu conditiile proprii din care apare, dar este īntāmplator īn raport cu alte fenomene; nu exista fenomene absolut necesare sau fenomene absolut īntāmplatoare. Toate fenomenele au o īntemeiere cauzala, dar apar ca necesare sau īntāmplatoare numai īn raporturi diferite si īn conditii concrete diferite. Cum nu exista sisteme izolate, toate aflāndu-se īn raporturi reciproce unele cu altele, orice sistem este o unitate de interactiuni necesare si īntāmplatoare.



     Caracterul necesar sau īntāmplator al unui fenomen depinde de structura si dinamica raporturilor obiective cu contextul īn care fiinteaza si nu de cunoasterea sau necunoasterea cauzelor care-l provoaca. Īn raport cu necesitatea, īntāmplarea are un caracter inconstant, fapt care la nivelul cunoasterii se manifesta adesea prin caracterul imprevizibil al proceselor si evenimentelor īntāmplatoare, prin caracterul aparent accidental al acestora. Īntāmplarile sunt īnsa fenomene frecvente īn dinamica obiectiva a sistemelor, ele influentānd procesele necesare si - de aceea - cunoasterea nu este indiferenta fata de ele. Masura īn care īntāmplarile sunt sau nu cunoscute afecteaza posibilitatea de prevedere a lor si - prin aceasta - succesul actiunii practice a oamenilor asupra domeniului de obiecte considerat; dar nu afecteaza nicidecum caracterul lor īntāmplator si nici continutul lor cauzal si obiectiv.



     Raportul dialectic dintre necesitate si īntāmplare se concretizeaza īntr-o serie de aspecte, dintre care vom analiza pe cele mai importante.



     Necesitatea si īntāmplarea nu au caracter absolut, ci relativ; dupa cum am vazut, ceea ce īntr-un anumit raport sau īn anumite conditii date este necesar poate fi īntāmplator īntr-un alt raport sau īn alte conditii. Caracterul relativ al necesitatii si īntāmplarii se manifesta si īn raport cu schimbarea conditiilor (functie de loc si de timp), necesitatea si īntāmplarea putānd trece una īn cealalta. Darwin arata ca, pentru o anumita specie cu caracteristici ereditare date, aparitia unor īnsusiri noi sub actiunea unor conditii de mediu este īntāmplatoare, dar pe masura ce acestea se generalizeaza si raspund mai adecvat adaptarii īn conditii noi, ele devin necesare, se fixeaza īn zestrea ereditara a speciei, īn timp ce alte īnsusiri mai vechi devin inutile, īntāmplatoare. Īn acelasi sens, schimbul de produse era un fenomen īntāmplator īn formatiunile precapitaliste, necesara fiind economia naturala; odata cu accentuarea diviziunii sociale a muncii si cu generalizarea productiei de marfuri, economia naturala a devenit un fenomen īntāmplator, iar schimbul de marfuri un fenomen necesar.



     Necesitatea si īntāmplarea sunt īntr-un raport dialectic si īn sensul ca ele nu se manifesta niciodata īn stare pura, ci coexista, īn toate cazurile, īn mod unitar, īn aceeasi realitate; īntāmplarea este īntotdeauna o completare a necesitatii la nivelul concretului. Necesitatea constituie continutul esential al procesului, ceea ce trebuie sa se produca, iar īntāmplarea reprezinta modul specific, particular de a se produce. Astfel, venirea primaverii dupa iarna este un fenomen necesar, dar care se īnfaptuieste totdeauna prin aspecte īntāmplatoare, cum ar fi: zile mai calduroase si mai īnsorite sau, dimpotriva, mai reci si mai ploioase; printr-un avans sau o īntārziere īn raport cu ciclul obisnuit al succesiunii anotimpurilor etc.



     Astfel, īntāmplarea este forma de manifestare a necesitatii: orice fenomen se realizeaza ca necesitate numai īn forme īntāmplatoare si apare - la prima vedere - ca i suma de īntāmplari. Referindu-se la acestea, Engels preciza ca "ceea ce se afirma ca necesar se compune īn īntregime din īntāmplator si ca pretins īntāmplatorul nu este decāt forma sub care se ascunde necesitatea".



     Īn domeniul vietii sociale, īn stiinta, īn cultura etc., asemenea fenomene se īntālnesc īn mod frecvent. De exemplu, toate marile personalitati istorice apar īn mod īntāmplator īn raport cu necesitatea rolului social pe care īl īndeplinesc. Īn istoria stiintei, īntāmplarea poate interveni nu numai īn ce priveste persoana care formuleaza o teorie sau alta, necesara īn conditiile date, ci si īn modalitatea concreta īn care se īnfaptuieste o descoperire. Astfel, descoperirea radioactivitatii, ca fenomen posibil si necesar la sfārsitul secolului trecut, a fost īntāmplatoare; Bequerel, care studia īn acea vreme proprietatile uraniului, a lasat īn mod īntāmplator īntr-un sertar al biroului o bucata de minereu de uraniu alaturi de o cutie cu placi fotografice si, la developarea acestora, a constatat fenomenul degradarii lor. Cum savantul stia ca lumina nu putea strabate cutia si hārtia neagra īn care erau pastrate placile, a presupus ca clorura de argint s-a descompus sub influenta unor raze invizibile a caror sursa nu putea fi decāt minereul de uraniu. Repetānd experienta īn conditiile izolarii depline a altor factori care ar fi putut produce acelasi fenomen, Bequerel a ajuns la concluzia ca uraniul emite īn mod spontan radiatii, iar mai tārziu a fost cercetata natura acestora. Īntāmplatoare sunt modalitatea, īmprejurarile concrete precum si persoana care a descoperit fenomenul radioactivitatii, descoperirea īn sine fiind necesara īn contextul cercetarilor din acea epoca. De fapt, īntreaga dezvoltare a culturii umane ne apare legata īn mod necesar de numele unor personalitati marcante; dar tocmai acesta este aspectul īntāmplator. Necesara este doar aparitia, īntr-o anumita epoca, a unor fenomene de cultura, īn timp ce numarul si numele initiatorilor lor, formularea initiala mai completa si mai consecventa sau mai putin completa si consecventa, cāti si cine anume aduc completarile ulterioare, forma de expunere si difuzarea lor - toate acestea sunt īntāmplatoare, moduri diferite de manifestare a necesitatii.



     Īn sfārsit, o forma distincta de manifestare a legaturii dintre necesitate si īntāmplare o constituie faptul ca necesitatea īsi croieste drum prin multimea īntāmplarilor, sau, altfel spus, se manifesta sub forma mediei statistice a acestora. Aceasta relatie īntre necesar si īntāmplator se manifesta īn cadrul colectivelor (statistice), al ansamblurilor alcatuite dintr-un numar mare de elemente. Elementele (individuale) pot fi guvernate, īn miscarea lor, de legi proprii, datorita carora se comporta deosebit unele fata de altele. La aceasta comportare diferentiata a elementelor unui colectiv statistic contribuie si actiunea unor factori īntāmplatori, neconstanti care intervin īn sistem fara a tine de structura interna a acestuia (este vorba de asa-numitii factori aleatori). Īn schimb, ansamblul de elemente, īn calitate de sistem, manifesta o tendinta constanta de comportare care se repeta si care se realizeaza sub forma mediei de comportare a elementelor subordonate. De exemplu, fiecare electron dintr-un fascicul care strabate o retea de difractie se abate īn mod īntāmplator de la directia initiata a miscarii si nimereste īntr-un anumit punct al ecranului. Dar fasciculul de electroni se dispune pe ecran īn acelasi fel, ori de cāte ori s-ar repeta experienta. Distributia constanta a fasciculului reprezinta o necesitate.



     Aceasta necesitate care se manifesta prin masa īntāmplarilor este o necesitate de un tip deosebit, o necesitate statistica; ea guverneaza si caracterizeaza miscarea ansamblurilor si nu pe aceea a fenomenelor individuale. Natura vie, precum si viata sociala sunt dominate, īn mod preponderent, de necesitati de acest tip.



     Unitatea dialectica dintre necesitate si īntāmplare (manifestata prin caracterul lor relativ, prin trecerea reciproca a uneia īn cealalta, prin completarea necesitatii de catre īntāmplare, prin manifestarea continutului necesar al proceselor īn forme īntāmplatoare) nu īnseamna confundarea lor, reducerea uneia la cealalta, stergerea deosebirilor dintre ele pe plan functional īn determinarea structurii si dinamicii sistemelor. Necesitatea are īntotdeauna rolul determinant īn miscarea si dezvoltarea sistemelor, īn structurarea esentelor, a īntregului, independent de modul concret, particular īn care se realizeaza trecere de la potentialitate la actualitate. Īntāmplarea concureaza particularitatile concrete ale realizarii unui fenomen; ea este, de aceea, subordonata necesitatii si joaca un rol conditionat īn dinamica fenomenelor; ea determina cāmpul de particularitate īn raport cu ceea ce este general īn evolutia proceselor reale, constituind temeiul laturii fenomenalizatoare a esentelor.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles