Nazismul

2x puncte

categorie: Istorie

nota: 8.95

nivel: Liceu

Hitler a devenit liderul Partidului Naţional Socialist German al Muncitorilor (Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei (NSDAP)). Cuvāntul nazism provine chiar de la prescurtarea numelui naţional-socialism (Nationalsozialismus). Īn momentul de faţă īn Germania nazismul este interzis de lege, dar īncă mai există grupări şi chiar partide neo-naziste (car[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Nazismul

Hitler a devenit liderul Partidului Naţional Socialist German al Muncitorilor (Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei (NSDAP)). Cuvāntul nazism provine chiar de la prescurtarea numelui naţional-socialism (Nationalsozialismus). Īn momentul de faţă īn Germania nazismul este interzis de lege, dar īncă mai există grupări şi chiar partide neo-naziste (care īnsă sunt ilegale). Ideologia naţional-socialistă afirmă că naţiunea este cea mai importantă creaţie a unei rase; de aceea marile naţiuni sunt creaţiile unor mari rase. Teoria mai spune că marile naţiuni se formează pe baza unei puteri militare, care creşte din cultura raţională, civilizată. Iar o cultură bogată se obţine doar la rasele cu o "sănătate" bună şi care au ca trăsături curajul, agresivitatea şi inteligenţa.

Naţiunile mai slabe erau considerate rase "impure", deoarece acestea nu s-au putut păstra unite şi de aceea au o cultură mai slabă. Naziştii considerau o greşeală evidentă permiterea sau īncurajarea folosirii mai multor limbi in cadrul aceleiaşi naţiuni. Īn continuarea acestui fir aparent logic, naziştii germani doreau foarte mult unificarea tuturor teritoriilor cu vorbitori de limba germană.

Naţiunile care nu şi-au putut apăra graniţele de invadatori au fost considerate rase slabe sau "sclave". Acestea erau considerate că valorează mai puţin decāt "rasele stăpāne". De aceea "rasele stăpāne" au nevoie de spaţiu vital (Lebensraum), care era considerat un drept al lor; ele ar fi avut drept să facă uz de acest spaţiu "vital", chiar omorānd "rasele sclave" indigene.

Īn aceeaşi logică, rasele fără o patrie erau considerate "rase parazite", iar cu cāt mai īnstăriţi erau membrii unei rase parazite, cu atāt mai virulent era considerat parazitismul lor. O rasă "stăpānă" putea, conform ideologiei naziste, să īşi mărească puterea prin eliminarea raselor parazite de pe teritoriul lor. Aceasta era justificarea teoretică a opresiunii şi eliminării evreilor şi a ţiganilor, sarcină pe care majoritatea naziştilor o considerau drept datorie (neplăcută).

Ei considerau că religiile care recunoşteau aceste "adevăruri" erau religii "adevărate", iar cele care predicau iubirea si toleranţa "īn contradicţie cu faptele" erau religii "false".

Persoanele care recunoşteau aceste teorii erau "lideri naturali", iar cei care nu le acceptau erau "sclavi naturali". "Sclavii", īn special cei inteligenţi, erau consideraţi răul societăţii, deoarece erau promotorii religiilor şi ai doctrinelor politice "false".

Īn cartea "Lupta mea" (Mein Kampf), Adolf Hitler afirmă că ar fi ajuns la aceste concluzii prin observaţia atentă a politicii Imperiului Austro-Ungar.

Teoria economică nazistă se baza pe interesele locale imediate dar īncerca şi să se īmperecheze cu concepţii ideologice economice recunoscute pe plan internaţional.

Politica economică internă era focalizată pe trei obiective principale:
eliminarea şomajului
eliminarea inflaţiei devastatoare
extinderea producţiei de bunuri de larg consum pentru a īmbunătăţi standardul (nivelul) de viaţă al claselor de mijloc şi jos.

Toate aceste obiective ţinteau spre īmbunăţăţirea situaţiei Republicii de la Weimar şi īntărirea sprijinului partidului. Īn ceea ce priveşte evoluţia economică, partidul a avut mare succes. Īntre 1933 şi 1936, PNB al Germaniei a crescut cu o rată anuală de 9,5 %, īn timp ce industria luată singură a crescut īn medie chiar cu 17,2 %. Expansiunea economică a scos Germania din criza economică īn care se afla după primul razboi, şi a redus şomajul substantial īn mai puţin de 4 ani. Īn acelaşi timp, consumul public a crescut anual cu 18,7 %, iar consumul privat cu 3,6 %.

Mare parte din această producţie a fost īndreptată īnsă către maşinăria de război; de aceea, odată cu īnceperea războiului a īnceput să se simtă din nou o presiune economică, dar nu atāt de acută ca īn timpul Republicii de la Weimar. Se pare că succesul economiei germane a fost unul dintre motivele pentru care societatea a fost de acord cu războiul.

Din punct de vedere internaţional, partidul nazist credea că o conspiraţie internaţională a marilor bancheri a creat criza economică din anii 1930. Capul acestei conspiraţii era considerat ca fiind un grup de evrei, ceea ce motiva īncă o dată distrugerea acestei etnii īn timpul Holocaustului. Aceste organizaţii ale bancherilor erau binecunoscute īn acea vreme şi se ştia că puteau influenţa statele naţionale prin extinderea sau retragerea creditelor. Această influenţă nu se limita la statele mici, precum stătuleţele germane care au precedat crearea naţiunii germane din anii 1870, ci putea privi chiar şi marile puteri europene īncepānd cu secolul XVI. De altfel multe corporaţii transnaţionale din perioada secolelor XVI-XIX (Dutch East India Company, de exemplu) au fost create special pentru a se angaja īn războaie īn locul guvernelor, şi nu invers.

Se poate deci spune că partidul nazist era īmpotriva puterii corporaţiilor multinaţionale faţă de statul-naţiune. Această opinie anti-corporatistă era comună cu cea a partidelor politice de centru-stānga şi chiar cu grupurile politice anarhiste din partea opusă īn spectrul politic.

Este interesant de observat că partidul nazist avea o concepţie foarte limitată despre economia internaţională. După cum spune şi numele naţional-socialist, partidul dorea să īncorporeze resursele companiilor internaţionale īn Reich cu forţa, şi nu prin comerţ.

Din punct de vedere economic, nazismul şi fascismul au multe legături. Nazismul poate fi considerat ca fiind o subdiviziune a fascismului (toţi naziştii sunt fascişti, dar nu toţi fasciştii sunt nazişti). Printre aceste idei economice se afla controlul complet al guvernului asupra finanţelor, investiţiilor (alocarea de credite), industriei şi agriculturii. Totuşi ambele sisteme continuau să existe, atāt puterea corporaţiilor cāt şi sistemul de economie de piaţă īn ceeace priveste preţurile.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles