Muntii carpati 2

1x punct

categorie: Geografie

nota: 9.57

nivel: Gimnaziu

     Muntii Carpati:

     ˘ lungime 1500km

     ˘ desfăsurare: Bazinul Vienei - Valea Timocului (7 state)

     ˘ înconjoară Depresiunea Transilvaniei

     ˘ mozaic petrografic

     ˘ creste ascutite la peste 2000m, culmi rotunjite si netezite

     ˘ castel de ape

     ˘ dife[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Muntii carpati 2

     Muntii Carpati:

     ˘ lungime 1500km

     ˘ desfăsurare: Bazinul Vienei - Valea Timocului (7 state)

     ˘ înconjoară Depresiunea Transilvaniei

     ˘ mozaic petrografic

     ˘ creste ascutite la peste 2000m, culmi rotunjite si netezite

     ˘ castel de ape

     ˘ diferentiere a conditiilor de climă, vegetatie si soluri

      Carpatii Orientali:

      Limite si vecini: N - granita cu Ucraina, S-V Valea Prahovei

      Caracteristici:

     " masive separate de depresiuni si văi

     " desfăsurare în siruri paralele cu orientare NV - SE

     " alcătuire: V - roci vulcanice, C(entru) - roci cristaline, E si S roci sedimentare

     " altitudini între 1000 - 1900m (2 munti peste 2000m)

     " drumuri de legătură la pasuri si trecători

     " minereuri feroase si cărbuni, ape minerale

     Grupa Nordică:

      Limite: N - granita cu Ucraina, S - Depresiunea Dornelor, Pasul Mestecănis, Valea Moldovei.

      În V si SV sunt muntii vulcanici Oas si Gutâi care închid Depresiunea Oas si M. Bârgău (roci sedimentare) cu minereuri neferoase în subsol. În C sunt munti din roci cristaline: M. Maramures, M. Rodnei (vf. Pietrosu 2303m), M. Suhard si Obcina Mestecănis si Depresiunea Maramures străbătută de râurile Iza si Viseu. În E: Obcina Feredeului si Obcina Mare din gresii si marne. În S la contactul cu Grupa Centrală sunt Pasul Tihuta, Depresiunea Dornelor, Pasul Mestecănis, Depresiunea Câmpulung.

      Grupa Centrală:

      Limite: N - Depresiunea Dornelor, Pasul Mestecănis, Valea Moldovei; S - Depresiunea Brasov, Pasul Oituz.

      În V munti vulcanici: M. Călimani (vf. Pietrosu 2100m), M. Gurghiu, M. Harghita (Ciomatu Mare - L. Sf. Ana).

      În C munti din roci cristaline si calcare: Giumalău, Rarău (Pietrele Doamnei, Codri Slătioarei), Muntii Bistritei, M. Giurgeu (Pasurile Borsec, Tulghes, Bicaz), M. Hăsmas din care izvorăste Oltul care trece prin Depresiunea Ciuc si Muresul care trece prin Depresiunea Gheorghieni. Bistrita formează defilee la Zugreni si Toance. Pe Bicaz este L. Rosu (L. de baraj natural)

      În E sunt munti din roci sedimentare: M. Stânisoarei, M. Ceahlău, M. Tarcău, M. Gosmanu. M. Ciuc, Nemira si Berzunti închid Depresiunea Comănesti srăbătută de Trotus. În S muntii Bodoc, Baraolt si Persani despărtiti de Olt au roci sedimentare.

      Grupa Sudică:

      Limite: N - Depresiunea Brasov, Pasul Oituz, S - Valea Prahovei.

      Se găsesc munti din gresii, conglomerate, argile: M. Vrancei (între Putna si Zăbala), M. Buzăului (între Bâsca Mică si Telejenel), M. Ciucas (între Telejenel si Doftana), M. Baiului (între Doftana si Prahova). În S Depresiunii Brasovului sunt M. Bretcu, M. Întorsurii, M. Piatra Mare si Postăvaru (despărtiti de Timis). În N este Depresiunea Brasovului de origine tectonică, srăbătută de Olt cu afluent Râul Negru.

      Pasuri: Predeal, Bratocea si Oituz.

      Carpatii Meridionali:

      Limite: E - Valea Prahovei, V - Culoarul Timis - Cerna.

      Caracteristici:

     " cei mai înalti munti (11 vf. >2500m)

     " predomină roci cristaline si calcare

     " Oltul îi strabate în întregime

     " ghetari la peste 1800m

     Grupa Muntilor Bucegi:

      Limite: E - Valea Prahovei, V - Valea Dâmbovitei.

      În E sunt M. Bucegi formati din conglomerate si calcare cu vârfuri de peste 2000m (vf. Omu 2505m). De aici izvorăste Ialomita. Statiuni turistice cu telecabine la Sinaia si Busteni. La SV de acestia sunt M. Leaota formati din roci cristaline si în N culmi calcaroase. În NV grupei sunt M. Piatra Craiului alcătuiti din calcare.

      Între aceste masive se află culoarul Rucăr - Bran, o regiune joasă alcătuită din roci cristaline, calcare, conglomerate si gresii. Răurile sunt adânci si curg spre S sau spe N. În lungul culoarului trece un drun folosit din timpul dacilor si romanilor.

      Grupa Muntilor Făgărasi:

      Limite: E - Valea Dâmbovitei, V - Valea Oltului.

      În N sunt M. Făgăras care formează cea mai lungă creastă montană carpatică (60km), au 6 vf. >2500m (Moldoveanu 2544m, Negoiu 2535m), aici sunt circuri si văi glaciare cu lacurile Bâlea, Podragu, Capra, Doamnele. În C se găseste Tara Lovistei, o depresiune tectonică. Pe râul Arges este lacul de acumulare Vidraru. Între Dâmbovita si Râul Doamnei sunt M. Iezer (vf. Iezeru Mare 2462m). La V de Râul Doamnei sunt masivele Ghitu, Fruntii, Cozia, cu înăltimi mici. Valea Oltului formează pe parcursul a 50km un defileu.

      Grupa Muntilor Parâng:

      Limite: E - Valea Oltului, V - Vâile râurilor Jiu si Strei.

      Sunt alcătuiti din roci cristaline si calcare în NV si S. Râurile Jiul de E, Sebes, Sadu si Lotru îi separă în mai multe masive. In SV se află M. Parâng (vf. Parângu Mare 2519m), relief glacial cu lacuri (L. Gâlcescu). În SE sunt M. Căpătânei cu chei si pesteri (Polovragi si Muierii). În NV M. Sureanu cu înăltimi de peste 2000m. Pe valea Orăstiei se află cetatea dacică Sarmizegetusa Regia. În NE M. Cindrel si M. Lotrului (între Sadu si Lotru) cu statiunea Voineasa.

      Grupa Muntilor Retezat:

      Limite: E - Jiu si Strei, V - Timis-Cerna, NV - Bistra

      Sunt alcătuiti din sisturi cristaline si granite iar la margini calcare. Cuprind sase masive despărtite de Depresiunea Petrosani si râurile: Râul Mare, Râul Rece si Cerna. M. Godeanu (vf. Gugu 2291m) sunt în C. M. Retezat în NE au cel mai întins (Bucura) si cel mai adânc (Zănoaga) lac glaciar si o parte a masivului este Parc National (zonă strictă de ocrotire). În SE sunt M. Vâlcan si în SV M. Cernei si M. Mehedinti (despărtiti de valea Cernei), cu altitudini reduse. În NV sunt M. Tarcu. Depresiunile sunt de origine tectonică si au zăcăminte de cărbuni: Petrosani (Străbătută de Jiul de E si de V), Hateg si Călan.

      Carpatii Occidentali:

      Limite: S - Dunăre, N Barcău.

      Caracteristici:

     " închid arcul carpatic românesc

     " altitudini mici

     " fragmentati tectinic

     " alcătuire geologică complexă

     " resurse de sol si subsol complexe

     " au cel mai mare nr. de asezări omenesti

     Muntii Banatului:

      Limite: S - Valea Dunării, E - Culoarul Timis - Cerna, N si V - Dealurile Banatului.

      M. Semenic sunt cei mai înalti, alcătuiti din sisturi cristaline. M. Almăjului sunt situati în lungul Dunării, alcătuiti din roci cristaline si calcare, au zăcăminte de huilă. M. Locvei sunt situati în SV între Dunăre si Nere, alcătuiti din roci cristaline si calcare, au minereuri de Cu. M. Aninei sunt sitiati în V, alcătuiti din roci magmatice si calcare. M. Dognecei sunt situati în V, sunt alcătuiti din roci magmatice si cristaline. Depresiunea Bozovici (Almăjului) este străbătută de râul Nera. Culoarul depresionar Caras - Ezeris este situat între muntii Dognecei, Aninei si Semenic. Pe Culoarul Dunării s-a contruit barajul Portile de Fier. Culoarul Timis are în centru Pasul Porta Orientală.

      Muntii Poiana Ruscăi:

      Limite: S - Valea Bistrei, N - Valea Muresului.

      Alcătuiti din roci cristaline si marmure, se exploatează minereuri feroase si neferoase, marmură, lemn. În S Culoarul depresionar al Bistrei separă acesti munti de M. Tarcu, la mijlocul culoarului este Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei. În N Culoarul Muresului separă M. Banatului de M. Apuseni, iar Culoarul Begăi de Podisul Lipovei.

      Muntii Apuseni:

      Limite: S - Valea Muresului, N - Valea Barcăului.

      Au o zonă centrală înaltă cu masive joase la periferie. M. Bihorului (vf. Bihar 1849m) ocupă partea centrală alcătuiti din sisturi cristaline si granite. În pestera Scărisoara este un ghetar subpământean. Izvorăsc Crisul Negru, Somesul Cald, Somesul Rece, Ariesul, Crisul Alb. În S este M. Gâina cunoscut prin sărbătorile traditionale. În N M. Bihor sunt M. Vlădeasa (vf. Vlădeasa 1836m) formati din granite. În E acestora sunt M. Gilău alcătuiti din sisturi cristaline si pe Somesul Cald sunt lacurile de baraj Fântânele, Tarnita si Gilău. M. Mare (vf. Muntele Mare 1827m) este situat între Somesul Cald si Aries. M. Trascăului între Aries si Ampoi formati din calcare. M. Metaliferi sunt situati între Aries, Ampoi si Muresi, sunt alcătuiti din gresii, calcare si roci vulcanice. Bazinul Superior al Ariesului (Tara Motilor) este o regiune cu traditii folclorice. Pe Valea Ampoiului s-a format depresiunea Zlatna, iar pe Crisul Alb depresiunile Brad si Hălmagiu. În SV sunt Muntii Zarand alcătuiti din roci cristaline si magmatice. M. Codru - Moma sunt formati din roci cristaline si calcare. Între ultimele masive se găseste Depresiunea Zarand pe Crisul Alb. M. Pădurea Craiului sunt alcătuiti din calcare, se găseste cea mai mare pesteră din tară (Vântului). Depresiunea Beius este încadrată de M Bihor, Codru - Moma si Pădurea Craiului. Depresiunea Vad - Borod este de-a lungul Crisului Repede. M. Plopis si M. Mezes sunt formati din roci cristaline. Între ei se află Depresiunea Simleu străbătută de râul Crasna.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles