Muntii Bucegi

3x puncte

categorie: Geografie

nota: 10.00

nivel: Facultate

Muntii Bucegi sunt cei mai vizitati munti din tara fiind cautati de toate categoriile de pasionati ai muntelui: turisti, alpinisti si schiori.Ghidul de fata se adreseaza tuturor celor interesati de cunoasterea Bucegilor, dornici sa-i strabata cu automobilul, cu bicicleta de teren (mountain bike), cu piciorul sau iarna pe schiuri, sa urce pe verticala peretilor, fie ca sunt visatori romantici, fie [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Muntii Bucegi

Muntii Bucegi sunt cei mai vizitati munti din tara fiind cautati de toate categoriile de pasionati ai muntelui: turisti, alpinisti si schiori.Ghidul de fata se adreseaza tuturor celor interesati de cunoasterea Bucegilor, dornici sa-i strabata cu automobilul, cu bicicleta de teren (mountain bike), cu piciorul sau iarna pe schiuri, sa urce pe verticala peretilor, fie ca sunt visatori romantici, fie sportivi amatori si de performanta.

Primele capitole cuprind prezentari scurte despre pozitia geografica, geologie, relief, ape, clima, flora, fauna, rezervatii naturale si protejarea muntelui (ecologie). Urmeaza un capitol cu date din istoria turismului si alpinismului muntilor Bucegi, apoi in partea urmatoare capitolele ghidului propriu-zis: localitati de acces; cabane, hoteluri si refugii; turism auto; drumetie; alpinism; schi; trasee de ciclism montan (mountain biking); formatiile Salvamont.

Capitolul cu descrierea traseelor alpine contine numeroase schite generale si de detaliu precum si fotografii explicative care completeaza informatiile din text. Cateva pagini cu fotografii color ilustreaza frumusetea masivului.Ghidul trece in revista 10 trasee auto, descrie 38 de trasee turistice, cca 210 trasee alpine, 3 trasee de mountain biking si prezinta cele mai importante partii de schi de pe cuprinsul muntilor Bucegi.

Muntii Bucegi fac parte din Carpatii Meridionali, sunt situati la capatul rasaritean al acestora si au o suprafata de aproximativ 300 km patrati.Limitele geografice ale Bucegilor sunt: Valea Prahovei la est, ii desparte de Muntii Baiului (Garbova); Valea Cerbului si Valea Glajariei, tot la est, ii separa de muntii Predealului; Tara Barsei la nord; culoarul Bran - Rucar la vest, catre Piatra Craiului; Valea Brateiului si Valea Ialomitei in sud-vest catre Muntii Leaota; Valea Ialomicioarei in sud-est catre Gurguiatul.

GEOLOGIE
Baza masivului Bucegi o constituie sisturile cristaline, in speta cristalinul de Leaota care apare in sud-vest (muntii Lucacila, Deleanu, Tatarul) precum si in abruptul vestic de la Strunga pana la Ciubotea; in Cheile Tatarului, Plaiul Mircii, Cheile Zanoagei, Scropoasa, Valea Horoabei. Cristalinul este acoperit in cea mai mare parte de roci sedimentare din perioadele jurasic si cretacic. Astfel, calcare jurasice intalnim pe culmea Strunga si Valea Ialomitei, dar mai putin in versantul prahovean. Mentionam muntii Strungile Mari, Grohotisu, Tataru, Zanoaga, Ciubotea, Gaura, Gutanu, Batrana (Horoaba-Turnul Seciului), iar pe Valea Ialomitei: Cheile Orzei, Zanoagei, Tatarului, Pesterii, Ursilor si Mecetul Turcesc. Local, calcarele apar in Valea Zgarburei (Piatra Rosie) si Valea Pelesului (Sf. Ana).

Cretacicul este reprezentat in special prin conglomerate si gresii constituind roca cea mai caracteristica a muntilor Bucegi. Astfel, abruptul prahovean, cu marii pereti ai Costilei, Caraimanului si Jepilor Mici, este constituit din conglomerate cu intercalatii de gresie. Acestea din urma, cu o rezistenta mai slaba la eroziune decat conglomeratele, au dat nastere branelor si marilor surplombe si tavane. Pe Platoul Bucegilor, prin eroziunea diferentiata a gresiilor si conglomeratelor au aparut formele interesante ale Babelor si Sfinxului.

Tot cretacicului apartin gresiile micacee, care apar in partea centrala si sudica a Platoului, in straturi subtiri, intre conglomerate. In fine mentionam flisul de pe versantul prahovean, reprezentat pe de o parte de stratele de Sinaia si pe de alta parte de complexul de gresii si marne asociate cu recife de calcar - de exemplu Stanca Sf. Ana, stancile Franz Josef. Aceste straturi de gresii si marne pot fi intalnite in Valea Izvorul Dorului, Valea Jepilor, Valea Seaca a Caraimanului.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles