Munca si stresul

3x puncte

categorie: Psihologie

nota: 9.58

nivel: Facultate

     Credinta ca evenimentele sīnt personal controlabile poate crea un echilibru al muncii platite si muncii de acasa, din gospodarie, facandu-i pe oameni sa fie mai putin stresati?

     Acestei īntrebari īi raspunde Ruth Weston īntr-un articol din "Family Matters" nr. 28, aprilie 1991, revista a Institutului Australian de Studiere a Familiei. Abilitatea de a controla evenimentele [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Munca si stresul

     Credinta ca evenimentele sīnt personal controlabile poate crea un echilibru al muncii platite si muncii de acasa, din gospodarie, facandu-i pe oameni sa fie mai putin stresati?

     Acestei īntrebari īi raspunde Ruth Weston īntr-un articol din "Family Matters" nr. 28, aprilie 1991, revista a Institutului Australian de Studiere a Familiei. Abilitatea de a controla evenimentele a fost descrisa adesea ca fiind foarte importanta pentru siguranta de sine reala si pentru starea de confort psihic si, īn consecinta, ca un scop īnalt, īmpartasit de majoritatea oamenilor. Mai mult, indiferent de controlul personal real, o credinta generala īn controlul personal asupra circumstantelor a fost considerata drept o resursa importanta pentru depasirea dificultatilor vietii, sporind confortul psihic si reducīnd stresul.



     S. Kobasa, īn lucrarea "The Hardy Personality: Toward a Social Psychology of Stress and Health", 1982, descrie existenta unui simt al controlului personal ca o componenta a "duritatii" - o dispozitie de personalitate care reduce stresul schimbarilor majore īn viata, cum ar fi desfacerea casniciei, pensionarea, schimbarea domiciliului. Kobasa afirma ca o persoana "severa" este mai putin de asteptat sa se īmbolnaveasca dupa expenenta acumularii unor astfel de evenimente. Contrar, un simt al lipsei puterii a fost adesea tratat ca o disfunctie care ar putea conduce la o stare de depresie cronica.



     Ne putem astepta, deci, ca persoana care īncearca o echilibrare a cerintelor familiei si muncii platite sa fie īn stare sa īnvinga stresul schimbarilor, sa fie atenta la aspectele bune, pozitive a1e vietii, sa evite depresia si sa ramīna sanatoasa daca realizeaza controlul asupra modului sau de viata.



     Totusi exista o confuzie īn literatura privind notiunea de control si cum ar putea fi el masurat. Conceptul lui Patter (1966) de "locus al controlului", puternic influent, afirma ca oamenii dezvolta o expectatie genera1izata, īn sensul daca evenimentele care li se īntampla sīnt cauzate de catre ei īnsisi (o "orientare interna") sau de catre alti oameni, de soarta, noroc ori sansa (o "orientare externa"). Patter crede ca acest locus al orientarii controlului este mai de asteptat sa influenteze modul īn care oamenii interpreteaza evenimentele noi si ambigue.



     Importanta crescuta acordata īncrederii īn control a produs īn literatura de specialitate proliferarea scalelor de masurarea "locului controlului". In mod eronat, cercetatorii au presupus adesea ca aceste sca1e masoara calitati precum simtul competentei sau maiestria cle a depasi evenimentele. Totusi exista o diferenta īntre conceptul de locus al controlului si competenta.



     R. Lazarus si S. Folkman, īn 1984, īn lucrarea "Stress, Appraisal and Coping", arata ca parerile despre control sīnt diferite si conforme cu modelul de stres psihologic al unei persoane, model dependent cle gradul īn care o persoana se simte provocata sau amenintata de cerintele vietii. Un simt al amenintarii intervine atunci cīnd o persoana se īndoieste de abilitatea ei de a īnvinge cerintele importante ale vietii. Daca o persoana este amenintata, este de asteptat sa devina anxioasa sau īngrijorata. Pe de alta parte, intervine un simt al controlului cīnd ea crede ca poate, cu un efort considerabil, sa conduca solicitarile vietii si se centreaza pe ele ca sa faca experienta placuta.



      Totusi, Lazarus si Folkman au scos īn evidenta faptul ca exista perioade cīnd credinta īn controlul personal poate spori simtul amenintarii. Astfel, o mama care doreste sa preīntīmpine neajunsurile financiare prin luarea unei slujbe īntregi, este īn situatia de a-si parasi copiii īn institutii de īngrijire; ea poate gasi acest stil de viata foarte stresant īn conditiile īn care crede cu fermitate ca "locul mamei este īn casa" sau ca relatiile ei cu copiii se vor deteriora daca sīnt dati altora spre īngrijire.



     Lazarus si Folkman subliniaza faptul ca anumite scopuri ale controlului pot coexista, acoperind atīt circumstantele externe, cīt si starile interne - cle exemplu, schimbīnd conditiile externe, tolerīnd durerea, controlīnd reactiile, pastrīnd imaginea de sine si mentinīnd morala.



     Astfel, oamenii pot īncerca sa armonizeze cerintele muncii platite si ale celei facute acasa, īn gospodarie ca sa sporeasca propriie resurse. De exemplu, ei pot delega responsabilitati, īn felul acesta renuntīnd la un anume contro, dar, in acelasi titnp, conducīnd la indeplinirea unor sarcini necesare. Altii pot īncerca sa-si schimbe propriile scopuri - de exemplu, ei pot īnvata sa tolereze gospodaria (casa) mai īn dezordine sau sa coboare aspiratiile profesionale. Desi ei pot sa nu realizeze acest lucru, strategiile de a depasi dificultatile reprezinta forme diferite de exercitare a controlului.



     In general deci, pare ca un simt al controlului personal poate ajuta oamenii sa depaseasca greutatile si sa se bucure de echilibrarea muncii platite cu cea de acasa. Pe de alta parte, poate fi foarte demoralizant sa descoperi cum, contrar principalelor noastre expectatii si ale a1tora, nu putem stapīni cerintele vietii. Unele din cerintele "dificile" pot fi cele pe care le producem singuri. Modificīndu-ne scopurile, stabilind prioritati si delegīnd responsabilitati, putem reduce presiunile exercitate asupra noastra si, plini de speranta, sa mentinem un simt al controlului si deci al confortului psihic.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles