Monopolul

3x puncte

categorie: Economie

nota: 7.56

nivel: Liceu

Majoritatea economistilor considera concurenta perfecta ca fiind cea mai avantajoasa forma de organizare a pietei din perspectiva acestui scop, iar orice abatere de la acest model constitue o pierdere neta de eficienta economica. Din perspectiva acestor conceptii, punandu-se in balanta analiza unor caracteristici bine definite, monopolul s-a profilat ca opus concurentei perfecte si, in consecinta,[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Monopolul

Majoritatea economistilor considera concurenta perfecta ca fiind cea mai avantajoasa forma de organizare a pietei din perspectiva acestui scop, iar orice abatere de la acest model constitue o pierdere neta de eficienta economica. Din perspectiva acestor conceptii, punandu-se in balanta analiza unor caracteristici bine definite, monopolul s-a profilat ca opus concurentei perfecte si, in consecinta, cel mai inadecvat mod de organizare a pietei. Acest mod de gindire nu a avut insa o evolutie liniara, cunoscand numeroase disidente, opinii divergente privind rolul, implicatiile,eficienta sau ineficienta monopolului, pana si conceptul insusi in economie, fiind prezente si in perioada actuala.

1. Monopolul bunastarii sociale

La inceputul secolului trecut(mai exact in 1923) Irving Fisher definise monopolul, simplu, ca fiind "absenta concurentei". Din acest punct de vedere diferite aprecieri sau critici legate de monopol au depins de viziunea particulara a concurentei pe care fiecare economist o are in minte.
Pentru neoclasici, cat si pentru majoritatea economistilor contemporani noua, monopolul reprezinta polul opus al concurentei perfecte, pe care o definesc atribuindu-i un set de caracteristici concepute pe baza analizelor vaste privind eficienta alocarii resurselor in cazul unei asemenea structuri de piata: atomicitate perfecta, transparenta perfecta, omogenitatea produselor, intrarea si iesirea libera de pe piata,perfecta mobilitate a factorilor de productie.

Monopolul, ca si oligopolul, sau alte forme de piata, a fost judecat prin prisma acestor criterii dovedindu-se a fi cel mai ineficient mod de organizare a pietei. S-a cautat atunci un mod empiric de a masura diferenta economico-valorica dintre cele doua forme de concurenta, concretizat in costurile sociale de monopol. Cel mai influent studiu in acest sens a fost facut de catre Harberger(1954). El a presupus, mai intii, pe o piata de concurenta perfecta, costurile marginale constante pe termen lung atat pentru firme cat si pentru industrie, reprezentate de linia Mc=Ac(fug. 1).Productia, rezultatul perfect competitiv a fost stabilit la nivelul Qc, unde costul marginal(Mc) intersecteaza curba cererii(DC).

Daca un monopolist ar substitui firmele sau industria respectiva ar putea sa-si maximizeze profitul producand la nivelul Qm si pretul P. Peofitul de monopol este reprezentat de dreptunghiul ABCP iar pierderea surplusului consumatorului de trapezul AECP. Aria ABCP nu reprezinta totusi distrugere de bunastare sociala ci numai un transfer de la consumator la monopolist. Pierderea neta a societatii este reprezentata de triunghiul ABE. Pe baza unor presupuneri exagerate, Hargerber a estimat o pierdere anuala de bunastare sociala,in sectorul industrial din SUA(1920), de aproximativ 59 milioane dolari, adica 0,1% din venitul national.

Analistii economici care s-au ocupat apoi de aceasta problema(ex.George Stigler in 1956, D.R. Kamersen(1966)) au afirmat ca evaluarea lui Hargerber subestima destul de mult realitatea. Revizuind presupunerile privind elasticitatea cererii si estimarea profiturilor pe piata de monopol, Kamersen a ridicat pierderea societatii la 0.5% din venitul national(1963) iar Cowling raporta ca, in perioada 1963-1966, 734 mari firme au generat o pierdere anuala de 15mld.$. Aceste rezultate erau suficiente pentru o catalogare precisa a monopolului.

Un economist celebru,A. Lerner, a incercat ceva mai tarziu interpretarea monopolului nu atat pe baza unor presupuneri teoretice, sau raportandu-se la principiile concurentei perfecte, cat pe observarea realitatii si costruirea unor rationamente logice. El a pornit de la comportamentul monopolistului, vazut ca singurul ofertant de un bun sau serviciu fara substituent apropriat, ce are posibilitatea de a stabili fie pretul marfii respective, lasand-i pe clienti sa decida cat vor sa cumpere, fie o anumita cantitate care, la un pret fixat, va fi vanduta in intregime. Monopolistul are tendinta normala de afixa pretul la nivelul ce-i confera profitul maxim, numit si venit de monopol. Acest venit constituie, de fapt, o "taxa" a consumatorului pe care monopolistul si-o insuseste in virtutea puterii sale restrictive, aceasta taxa fiind cauza sentimentului popular impotriva monopolului. Astfel se poate afirma ca monopolul este "inofesiv" intr-un sens cat se poate de obiectiv. O taxa ce implica un transfer si nu distrugere de bunastare
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles