Monografia comunei Checea

1x punct

categorie: Geografie

nota: 9.52

nivel: Facultate

Clima comunei Checea este temperata cu influente datorate vanturilor de vest si Marii Mediterane, din care cauza ea are un regim termic moderat, cu ierni blande si scurte si cu veri calduroase si lungi. Cea mai friguroasa luna a anului este Ianuarie, cu o medie a temperaturii de -1,50 C, temperatura minima absoluta fiind inregistrata la 24 ianuarie 1963, cand a atins -35,0C.

Data m[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Monografia comunei Checea

Clima comunei Checea este temperata cu influente datorate vanturilor de vest si Marii Mediterane, din care cauza ea are un regim termic moderat, cu ierni blande si scurte si cu veri calduroase si lungi. Cea mai friguroasa luna a anului este Ianuarie, cu o medie a temperaturii de -1,50 C, temperatura minima absoluta fiind inregistrata la 24 ianuarie 1963, cand a atins -35,0C.

Data medie a primului inghet este 27 octombrie iar a ultimului inghet este 15 aprilie, in medie fiind 197 de zile fara inghet pe an. Stratul de zapada, in medie, nu depaseste 5 cm. intr-o iarna. Media termica a verii se situeaza la +250C, fiind mai lunga si mai calduroasa decat in celelalte zone de campie ale tarii. Cea mai calda luna a verii este iulie, care are o medie anuala de21,60C. Temperatura maxima absoluta s-a inregistrat la 16 august 1952, cand a atins 400C.

Media precipitatiilor multianuale este de 580 mm. pe an, cu tendinta de diminuare. Cele mai multe precipitatii cad vara (30%) iar cele mai putine iarna (20%). Maximul pluviometric este atins in luna iunie cu io medie de 67,6 mm.

Cel mai important vant este vantul de vest care are viteza medie de 3,5 m/sec. De asemenea, vara, se face simtit austrul care bate dinspre sud-vest. Dintre vanturile locale cel mai resimtit este Cosova care, uneori, vara, produce vijelii.De retinut este si faptul ca blandetea climei se datoreaza si existentei Muntilor Carpati, care impiedica patrunderea, iarna, a crivatului si vara a vantului secetos dinspre est.

Caracteristica hidrografica a comunei Checea o constituie faptul ca este una dintre putinele localitati din tara care nu sunt strabatute de un curs de apa. In schimb, apa freatica se afla relativ la mica adancime, avand o medie de 2,5m. Aceste adancimi sunt influentate de factori naturali, in special de cantitatea de precipitatii care, prin saturarea solului, produce baltiri.

Ca o consecinta a lucrarilor de foraj pentru puturi si a saparii unor canale de desecare, s-a constatat in ultimii ani o tendinta progresiva de scadere a nivelului apelor freatice.

Vegetatia naturala este cea caracteristica zonei de silvostepa. Datorita taierilor masive, astazi zona comunei Checea este lipsita de paduri. Intalnim arbori razleti, tipici padurilor de stepa cum sunt plopul, salcia, gorunul. Mai numerosi sunt arborii plantati ca salcamul, frasinul, plopul canadian, artarul, teiul, precum si arbusti, cei mai numerosi fiind otetarul si macesul.
Pomii fructiferi sun cei specifici zonei de campie, cele mai raspandite fiind livezile de pruni, nuci, visini, ciresi, mar, gutui, duzi, caisi.

Vegetatie ierboasa spontana este restransa la islazul satului si unele zone saraturate. Dintre aceste ierburi, cele mai raspandite sunt pirul gros, paiusul, pelinul, papadia, aliorul, trifoiul alb, musetelul.
In zonele de teren cu apa freatica mai putin adanca intalnim golomatul, coada vulpii, piciorul cocosului. In zonele mlastinoase cresc papura, stuful, rugina. In culturile agricole sunt dezvoltate anumite specii de mohor, pin tarator, volbura, iar pe terenurile depresionare costreiul, denita, tataneasa, palamida si piciorul cocosului.
Cele mai raspandite specii de cultura sunt graul de toamna, porumbul, floarea soarelui, soia, sfecla de zahar si furajera, lucerna, trifoiul, canepa, diverse legume.

Fauna este cea specifica zonei central europene, adica rozatoare (popandaul, harciogul, iepurele), mamifere mari(caprioara), carnivore (dihorul, vulpea, viezurele). Dintre pasari, cele mai raspandite sunt: ciocarlia, potarnichea, dropia, barza, graurul, fazanul, uliul. In iazul comunal si in canalele de irigatii traiesc crapul, carasul, albisoara, stiuca, somnul.

Solul predominant este cel din categoria molisolurilor din randul carora cele mai importante sunt:Cernoziomurile, intalnite pe formele mai inalte de relief, cu nivel hidrostatic cuprins intre 3-5 m., fertilitatea lor crescuta fiind data de procentul ridicat de humus de buna calitate.

Lacovistele, intalnite pe formele mai joase de relief, cu nivelul hidrostatic cuprins intre 1,2-1,5 m , au o textura fina, umeda, cu o fertilitate buna. Pentru imbunatatirea lui sunt necesare completarea lucrarilor de desecare-drenare, nivelarea marginilor canalelor, facilitatea scurgerii apelor in exces.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles