Modernism si postmodernism 2 - Mircea Eliade

2x puncte

categorie: Romana

nota: 9.42

nivel: Liceu

Împreună literatura modernă și postmodernă reprezintă o ruptură de realismul din secolul al XIX-lea în care narațiunile spun o poveste dintr-un punct de vedere obiectiv sau omniscient.

Sub raportul personajului, cele două literaturi explorează subiectivismul, renunță la realitatea exterioară pentru a examina stări interioare de conștiință.

Romanul adolescentului miop[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Modernism si postmodernism 2 - Mircea Eliade

Împreună literatura modernă și postmodernă reprezintă o ruptură de realismul din secolul al XIX-lea în care narațiunile spun o poveste dintr-un punct de vedere obiectiv sau omniscient.

Sub raportul personajului, cele două literaturi explorează subiectivismul, renunță la realitatea exterioară pentru a examina stări interioare de conștiință.

Romanul adolescentului miop propune prin personajele sale o ancorare în postmodernism. Filozoful Aurel Codoban, în studiul Postmodernismul? O contrautopie? fixează axa parcurgerii curentului postmodern în raport cu o artă a generației anilor 80, caracterizată, spune autorul, de „incapacitatea de a produce ceva durabil, real, generație care își pierde orice optimism”2.

Un curent al postmodernismului, acela pe care îl imprimă filozoful citat este globalismul, „cultura postmodernă se globalizează” în raport cu moderninatea .Postmodernismul ridiculizează rețetele de succes ale literaturii consacrate și orientările estetice precedente. Epica postmodernistă devine autoreferențială (opera se scrie, analiza venind de-a lungul acestui proces) și importante în acest caz devin relațiile naratorului cu textul, actul de a scrie, trecerea de la condiția de creator la cea de narator, poziția față de text, relațiile din interiorul textului. Textualismul, o expresie a postmodernismului în proza românească se traduce prin trecerea de la proza auctorială consacrată realismului la proza autoreflexivă de meditație asupra scrisului.Cititorul este avertizat asupra personajelor, autorul judecă figurile retorice, face comentarii asupra elaborării textului, devune eroul unei proze ce marchează „revenirea genului autobiografic”.

În postmodernism, un loc deosebit îl ocupă interculturalitatea, aspect pe care M. Eliade l-a valorificat prin scrierile sale cu caracter intercultural. Trimiteri putem face așadar la romane precum Maitrey, care aduce lumea indiană ca spațiu exotic lectorului român. În romanele Romanul adolescentului miop și Gaudeamus, de care ne ocupăm în studiul nostru, se prefigurează natura insului pluricultural care are capacitatea de a accepta diversitatea, de a accepta diferențele, de a accepta culturile.

Un alt aspect surprins de Aurel Codoban în tratarea posrmodernismului ar fi acela al culturilor mozaicale, fapt consumat în creația eliadescă.
Mircea Eliade se transformă în purtătorul de opinie al generației sale; prin opera lui el surprinde imaginile de moment ale societății, realitatea ei inedită, surprinde insul preocupat de interiorul său, de natura sa interioară atât de problematică și totodată de exterior. Acest „ins” surprins de către Eliade acceptă comunicarea ca și personajele din romanele citate, acceptă schimbul permanent de idei ca o provocare a vieții. Pentru aceasta este concludent cercul construit de personaje în Gaudeamus și frenezia cu care sunt discutate aici chestiuni de ideologie filozofică, aspecte ale vieții politice etc.
Postmodernismul este văzut ca o stare de fapt pe care o traversează personajele din romanele eliadești. Contribuția eroilor eliadești este una care reflectă insul preocupat de realitățile exterioare, de concepte înalte. În acest sens, eroul din Romanul adolescentului miop și Gaudeamus reprezintă o natură individuală problematică care-și pune problema existenței divine înscriindu-se în galeria personajelor dominate de rațiune cu un ateism de convingere profund.

Cele două romane luate în discuție propun biografii multiple de indivizi care surprind momentul traversat în contingent ca niște indivizi problematici cu preocupări intelectuale; exemple de personaje: Radu, Petre.
Romanul adolescentului miop, structurat în trei părți este unul al evoluției adolescentine. Eroul romanului este în același timp personaj, autor dar și narator. Evoluția adolescentului urmărește trei etape și anume: iubirea, comunicarea și cunoașterea3. Personalitatea sa este urmărită tridimensional: biologic,metafizic și ideatic.

Romanul adolescentului miop se prezintă ca un jurnal deghizat, autorul mimând că aceste notații sunt doar materia primă ce urmează a fi prelucrată. Intenționat transformarea nu a avut loc .Mircea Eliade ne prezintă astfel prima formă a concepției sale despre autenticitate, pusă în practică ulterior în eseurile sale. Viața de licean nu constituise până în 1924-1925 cadrul unei cărți din literatura română.
Autenticitatea ne întâmpină la tot pasul, începând cu primul capitol intitulat Trebuie să scriu un roman , unde cu ostentație declară că nu are nevoie de inspirație și va prezenta propria-i viață cu crizele adolescenței, cu colegii de școală.

În sfera ideaticii romanului avem și un prototip al intelectualului reprezentat de Dinu, ironic și blazat care poartă și amprente ale cinismului. În prima parte a romanului asistam la o criză biologică a personajului principal, criză determinată de o experiență erotică cu femei ușoare.
O dată cu cea de-a doua parte a romanului, unde elementele de forță majoră sunt cele două piese de teatru montate la Muza, Don Juan de Victor Eftimiu și Discipolul diavolului de Molnar, eroii polemizează si îmbracă haina personajelor pe care le interpretează. Postmodernismul înseamnă joc, combinație, ironie, retorică, eliberarea fanteziei dar și ingenioase construcții de prefabricate.

Eroi ca Dinu sau Robert sunt în căutarea propriei personalități. Prin romanul pe care dorește să-l scrie, Călătorie în jurul bibliotecii mele , eroul eliadesc vede o relație intimă cu cărțile ce se transformă mai apoi într-un act revelator menit să-l aducă la realitate. „Doamne, dar cărțile sunt stupide și reci. […] Voiam să scriu la început un roman. Eu eram amantul, logodnicul, soțul. Biblioteca îmi era amantă. După o sută de pagini, am înțeles că n-am să scriu niciodată „roman”4.

O dată cu cea de-a treia parte a romanului eroul pere a-și regăsii conștiința de sine. Acum se va naște insul care are puterea de a contesta valorile. „Astăzi, înainte de apusul soarelui, am murit. De acum altă lumină îmi va lumina chipul meu schilod. Alte priviri se vor scurge prin ochii mei tulburi și altă viață va izbucni în adâncurile sufletului meu5.”
Insul de aici se înscrie în postmodernism având conștiința propriei valori. „M-am schimbat, acum, mult. Am înțeles că trebuie să duc o viață dublă. De aceea, altul sunt față de prieteni și de mine însumi.”
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles