Modernism si postmodernism - Mircea Eliade

2x puncte

categorie: Romana

nota: 9.14

nivel: Liceu

Biografismul înseamnă recuperarea subiectivității, adică întoarcerea autorului în text. Biografismul se traduce printr-un discurs focalizat pe valorificarea evenimentului particular, biografic, al faptului cotidian la care participă autorul, întoarcerea în viața cea de toate zilele cu toate particularitățile biologice, mediocre, vulgare. Un efect al lui este trecerea la discursul liric și narativ [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Modernism si postmodernism - Mircea Eliade

Biografismul înseamnă recuperarea subiectivității, adică întoarcerea autorului în text. Biografismul se traduce printr-un discurs focalizat pe valorificarea evenimentului particular, biografic, al faptului cotidian la care participă autorul, întoarcerea în viața cea de toate zilele cu toate particularitățile biologice, mediocre, vulgare. Un efect al lui este trecerea la discursul liric și narativ al nesemnificativului, adică al faptelor particulare fără sens major evident.
Narațiunea literară tinde adeseori în această perioadă să îmbrace forma jurnalului intim.

Textualismul înseamnă întoarcerea la o literatură experimentală. Textualitatea mai ales în proză, se angajează să verbalizeze realitatea în variante de discurs mereu perfectibile. Literatura nu este privită ca o operă cu profunde trăiri, literatura este privită ca text fragmentar dintr-un presupus mare text virtual din care scriitorii nu pot actualiza decât părți, fragmente. Textualiștii nu-și propun să fie geniali ci să fie instrumente ale întâlnirii dintre limbaj și realitate. Un adevărat program în această direcție schițează Mircea Eliade care denunță forma romanului ca pe o „lucrare confecționată” și recomandă, prin opoziție forma jurnalului intim, căruia îi descoperă o valoare mai generală decât a romanului.

Isabel și apele diavolului este „un roman supra-inhibat de spiritul gidismului”2, după părerea lui Petrescu și în esență este o transcriere în stilul însemnărilor de jurrnal a unor experiențe pe care le trăiește un doctor tânăr transpus într-un spațiu geografic și cultural exotic, în India. În postmodernism, un loc deosebit îl ocupă interculturalitatea, aspect pe care M. Eliade l-a valorificat prin aceste scrieri ale sale cu caracter intercultural, făcând trimiteri la spațiul exotic.

Scriitorul se ridică mai presus de aceste simțiri ale doctorului și le concentrează într-o poveste unitară despre „înfrângerea unui blestem inițial al sterilității spirituale. Efortul acesta de articulare a unui subiect, a unei povești globale, ne vorbește în chipul cel mai convingător despre persistența, în cazul lui M. Eliade, a unei prejudecăți a coerenței discursive a romanului.
Alături de limbaj și de relația lui cu subiectivitatea, o altă temă care ne introduce în epoca modernismului este munca. În modernism și în postmodernism avem de a face cu civilizația de tip industrial și una din trăsăturile ce definesc acest sistem de producție a erei industriale este specializarea. Această specializare conduce la o creștere considerabilă în complexitate a fluxului de producție.
După limbaj și muncă, modernitatea tratează structurile naturale ale vieții. Modernismul și postmodernismul propune refacerea contactelor cu viața, ceea ce presupune o luptă împotriva falselor structuri cu ajutorul cărora este disimilat fenomenul existenței.

Personajul reprezentativ acum este cel care „tulbură” existențele tihnite, este cel care provoacă subversiuni și care face să se clatine reperele stabile, punctele de sprijin, lăsându-i pe oameni fără nici o apărare în fața năvalnicei vieți. Postmodernismul este văzut ca o stare de fapt pe care o traversează personajele din romanele eliadești. Contribuția eroilor eliadești este una care reflectă insul preocupat de realitățile exterioare, de concepte înalte.
În Isabel și apele diavolului avem insul care prin reacție față de imobilismul burghez va dezvolta o adevărată pedagogie a aventurii.

Îndemnul de care ascultă în esență doctorul este acela de a destabiliza viețile: „Aceeași ispită de a tulbura, de a strecura îndoieli, de a chema conștiința libertății într-o existență […] stupidă3. Mânat de un astfel de demon al „coruperii”, doctorul se va strădui, mai întâi să stârnească în cumpătata Leanor un gust al non-conformismului („un sclipăt”, „o nebunie”, „un mister”). Ulterior, el va purcede cu hotărâre la „ispitirea” lui Tom, luptând pentru a-l determina „să părăsească orașul pentru lume”.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles