Modalitatile actului civil

3x puncte

categorie: Drept

nota: 9.45

nivel: Facultate

Functia preventiva a nulitatii consta in amenintarea cu distrugerea efectelor actului juridic, daca acesta se incheie cu nesocotirea dispozitiilor normative privind conditiile sale de validitate.
Intr-adevar, nulitatea actelor juridice prezinta neajunsul ca nimiceste aparenta creata prin acest act, imprejurare ce poate produce prejudicii atat partilor, cat si tertilor.

De ac[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Modalitatile actului civil

Functia preventiva a nulitatii consta in amenintarea cu distrugerea efectelor actului juridic, daca acesta se incheie cu nesocotirea dispozitiilor normative privind conditiile sale de validitate.
Intr-adevar, nulitatea actelor juridice prezinta neajunsul ca nimiceste aparenta creata prin acest act, imprejurare ce poate produce prejudicii atat partilor, cat si tertilor.

De aceea, este preferabil sa se verifice in prealabil conditiile de validitate ale actului juridic, pentru a preveni nimicirea efectelor lui, dupa ce s-a incheiat. O asemenea verificare prealabila a fost instituita de legiuitor, doar pentru actele solemne, insa ea lipseste pentru restul actelor juridice. Pentru marea majoritate a actelor juridice pentru care nu se cere forma solemna, partile au tot interesul pentru a preintampina distrugerea efectelor actului juridic, sa observe prevederile legii civile inainte de incheierea lui si sa se conformeze lor.

Functia sanctionatorie intervine dupa incheierea actului juridic, avand drept scop fie inlaturarea efectelor contrare legii, pe care le contine acest act, fie incheierea actului in totalitate, daca nu este posibila mentinerea lui prin indepartarea clauzelor stipulate in dispretul unor dispozitii imperative ale legii.

De retinut ca nu trebuie confundata nulitatea actului juridic cu ineficienta probatorie a inscrisului constatator.
Se stie din materia dreptului probator ca pentru dovedirea unor acte juridice legea cere intocmirea unui inscris. Acest inscris, pentru a constitui instrument probator trebuie sa indeplineasca anumite conditii prevazute de lege.

Nerespectarea acestor conditii atrage ineficienta inscrisului doveditor, ceea ce inseamna ca inscrisul este lipsit de efectele sale in materie de proba dar nu afecteaza validitatea operatiilor juridice, care poate fi dovedita, eventual, prin alte mijloace de proba. Daca inscrisul reprezinta o conditie pentru validitatea chiar a operatiilor juridice (caz actelor juridice solemne), nulitatea inscrisului atrage si nulitatea actului juridic.

7.2. Evolutia conceptiei cu privire la nulitatea actului juridic
In dreptul roman, conceptia asupra nulitatii era cristalizata in doua adagii: qui contra legem agit nihil agit precum si quod nullum est nullum producit efectum. De aici rezulta ca nulitatea era totala si iremediabila sau, altfel spus, actul juridic era nimicit in totalitate, neexistand posibilitatea mentinerii lui partiale cu inlaturarea clauzelor prin care s-a incalcat legea.

In conceptia clasica, care se afla inca sub influenta dreptului roman, nulitatea era asimilata cu ineficacitatea actului juridic, in totalitatea sa, fiind tratat ca o stare organica a acestuia, deoarece s-a incheiat cu nesocotirea dispozitiilor legale. Nulitatea avea ca efect desfiintarea actului juridic in intregime si ca o consecinta, nimicirea tuturor efectelor sale. Deci nulitatea era totala si iremediabila, ca si in dreptul roman.

In conceptia moderna s-a formulat teoria proportionalitatii efectelor nulitatii in raport cu cauzele care au determinat-o, urmarile nulitatii trebuind sa se margineasca numai la cele efecte care contravin legii, celelalte efecte ale actului mentinandu-se. In aceasta conceptie, nulitatea este in principiu partiala si remediabila. Finalitatea nulitatii in aceasta conceptie este apararea actului juridic prin mentiunea lui, dupa ce s-au inlaturat efectele care contravin legii.

Conceptia dreptului roman contemporan asupra nulitatii actului juridic este aceea a unei nulitati in principiu partiale si remediabile, nulitatea actului juridic avand menirea de a suprima numai efectele care contravin dispozitiilor legale incalcate la incheierea actului, lasandu-se neatinse celelalte efecte.

In aceasta conceptie nulitatea totala intervine numai atunci cand clauzele care contravin legii au constituit cauza principala si determinanta a incheierii actului juridic.

7.3. Clasificare nulitatii actelor juridice
Teoria nulitatii actelor juridice clasifica aceste acte, in raport de mai multe criterii, astfel:
1. In raport de natura interesului ocrotit de lege si de regimul ei juridic, nulitatea este de doua feluri: nulitate absoluta si nulitate relativa.

Nulitatea absoluta este sanctiunea ce intervine in caz de nerespectare, cu ocazia incheierii unui act juridic, a unei norme de drept care ocroteste un interes general, public.Nulitatea relativa este sanctiunea ce intervine in cazul de nerespectare, cu ocazia incheierii unui act juridic, a unei norme de drept care ocroteste un interes particular, privat. In doctrina si in jurisprudenta se foloseste pentru nulitatea absoluta expresiile "nul de drept" sau "nul", ori "nul de plin drept" sau "actul va fi nul", iar pentru nulitatea relativa expresiile "actul este anulabil" sau "actul poate fi anulat".

In raport de intinderea efectelor, nulitatea poate fi totala sau partiala.Nulitatea totala este aceea care desfiinteaza actul juridic in intregime.Nulitatea partiala este aceea care desfiinteaza numai unele efecte ale actului juridic acesta ramanand in fiinta si producandu-si celelalte efecte.

In dreptul civil roman, nulitatea partiala reprezinta regula, iar nulitatea totala exceptia, aceasta insemnand ca nulitatea unei clauze a actului juridic nu atrage ineficacitatea intregului act, ea marginindu-se numai la acea clauza.Nulitatea totala va interveni ori de cate ori clauza (sau clauzele) care contravine legii a constituit cauza impulsiva si determinanta a incheierii actului juridic (exemplu bunurile sotilor si instrainarea lor).

In raport de existenta ori inexistenta unei norme care sa edicteze expres sanctiunea, nulitatea este de doua feluri: expresa sau virtuala.
Nulitatea expresa (textuala, explicita) este aceea care este prevazuta anume intr-o dispozitie legala.

Nulitatea virtuala (implicita, tacita) este aceea care, fara a fi prevazuta expres de lege, rezulta in mod neindoelnic din felul de exprimare a normei legale sau din scopul acesteia.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles