Moara cu noroc - aprecieri

3x puncte

categorie: Romana

nota: 6.60

nivel: Liceu

- nuvela, "Moara cu noroc" a fost publicata in volumul "Novele din popor"-1881- apreciat de Eminescu pentru adancimea sufleteasca a lumii evocate de autor.
- tematica nuvelelor este variata: evocarea satului transilvanean cu mentalitatea si viata sociala specifica ("Gura satului", "Padureanca"); afirmarea rolului intelectualului in luminarea oamenilor ("Popa Tanda", "Budulea Taichi"); dezva[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Moara cu noroc - aprecieri

- nuvela, "Moara cu noroc" a fost publicata in volumul "Novele din popor"-1881- apreciat de Eminescu pentru adancimea sufleteasca a lumii evocate de autor.
- tematica nuvelelor este variata: evocarea satului transilvanean cu mentalitatea si viata sociala specifica ("Gura satului", "Padureanca"); afirmarea rolului intelectualului in luminarea oamenilor ("Popa Tanda", "Budulea Taichi"); dezvaluirea procesului de dezumanizare a omului in goana dup bani ("Comoara", "Moara cu noroc").
- opera epica de mare intindere , "o nuvela solida cu subiect de roman" cum o aprecia George Calinescu, "Moara cu noroc" este o capodopera a nuvelisticii romanesti, un moment de referenta in evolutia nuvelei romanesti. Prin ea, Slavici, asemenea lui I.L. Caragiale, este considerat creatorul nuvelei realist-psihologice.
- nuvela "Moara cu noroc" reprezinta in literatura romana curentul realist, prin vocatia de a zugravi mediul social si de a crea tipologii umane complexe. Moralist si fin psiholog, I. Slavici este un precursor al lui L. Rebreanu, realitatea fiind zugrvita obiectiv.

Continut si semnificatii:

Tema:
- patimei banilor ii permite autorului sa dezvaluie consecintele nefaste pe care setea de inavutire le are asupra omului.

Compozitia:
- 17 capitole care urmresc in ordine cronologica faptele ce pecetluiesc destinul unui mic meserias stapanit de dorinta de inavutire.
- unitatea si simetria constructiei epice este realizata prin prezenta si cuvintele batranei (mama Anei) la inceputul si sfarsitul nuvelei (procedeu prin care il anticipa pe Rebreanu din romane): personajul, desi episodic, este purtatorul mesajului etic al autorului, scriitor moralist convins de functia morala a artei.
Subiectul: - nuvela debuteaza cu cuvintele batranei: "Omul sa fie multumit cu saracia caci, daca e vorba, nu bogatia ci linistea colibei tale te face fericit" ce anunta un percept de viata dintr-un cod nescris, dar cristalizat si transmis prin intelepciunea populara.

- oftatul batranei este adresat ginerelui, cismarul Ghita, om modest si sarac dintr-un sat transilvanean, care, dornic sa-i scoata familia si pe el insusi din saracie, hotarate sa ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc, asezat intr-o vale dintre doua drumuri, cu intentia de a strange bani cu care sa-i cumpere un atelier cu zece calfe, pentru a deveni cineva,pentru a fi respectat intr-o lume in care deja omul nu mai este apeciat si cinstit pentru calitatile sale, ci dupa avere.

- aparitia la Moara cu noroc a lui Lica Samadaul, stapan temut al acelor locuri, un adevarat geniu al raului, o prezenta fatala, zadarniceste bunul mers al lucrurilor, incat se poate spune ca aceasta este intriga nuvelei, deoarece ea declaneaza framantarile sufletesti ale eroului, modificand traiectoria vietii lui.
- desi prevenit de Ana, sotia lui Ghita; care intuieste de la inceput ca acest personaj ciudat, Lica, este "un om rau si primejdios, desi Ghita insusi are aceeasi banuiala, fascinat si inspaimantat de forta lui Lica, Ghita intra in mecanismul necrutator al afacerilor necinstite ale lui Lica, devenind complice la actele Samadaului.

Stapanit de setea de bani nemunciti, Ghita se va instraina de Ana, iar aceasta, la randu-i, dandu-si seama ca soarta lui Ghita e acum legata de Lica,"simti tragere de inima" pentru acesta. Ghita depune marturie falsa la procesul legat de omorul si jaful din padure, salvandu-l pe Lica, in timp ce Sil Boarul si Buza-Rupta sunt osanditi pe viata. Observand ca Ana e atrasa de Lic, in Ghita, jignit de Samadau, se naste setea de razbunare si hotaraste sa-l dea prins lui Pintea, jandarmul. Punctul culminant l constituie uciderea Anei de catre Ghita, turbat de manie si gelozie. Din porunca lui Lica, Ruta il omoara pe Ghita si da foc morii. Lica incearca sa se salveze, aleargand in disperare pe timp de furtuna si de teama de a nu fi prins de Pintea se sinucide, sfaramandu-si capul de un stejar.

A doua zi, pe ruinele Morii, batrana pleaca cu copiii, dupa ce sententios conchisese: "Simteam eu ca nu are sa iasa bine". Finalul nuvelei, cu pedepsirea tuturor personajelor amestecate in afaceri necinstite, ce incalcasera legile morale si juridice, aduce o necesara restabilire a ordinii morale.
Personajele: - sunt puternic conturate, surprinse intr-o permanenta confruntare. Scriitor realist si obiectiv, Slavici isi lasa personajele sa evolueze potrivit firii lor, destinului lor. Fisa caracteriologica rezulta din faptele si intamplarile ce se petrec in nuvela si la care personajele participa, precum si din modul cum este el oglindit in constiinta altor personaje. Chipul eroului se intregeste si capata complexitate si prin investigatiile psihologice (monologul si sondajul autorului).

Ghita
- protagonistul nuvelei este puternic individualizat prin trasaturile contradictorii, prin calitati si defecte, prin vointa si slabiciune. Initial cinstit, modest pana si in ambitii, iubindu-si nevasta si copiii si dorind sa le asigure o viata mai buna si, mai ales, demn si respectat, Ghita apare ca un domn decis sa lupte pentru schimbarea conditiei sale sociale, dar fara a face compromisuri. Prima perioada a sederii la Moara cu noroc confirma ca Ghita este un om energic, harnic, dovada afacerea prospera si mulumitoare, Ghita poate socoti in fiecare seara, impreuna cu Ana castigul de peste zi care-l apropie, incetul cu incetul de indeplinirea visurilor sale.

Aparitia malefica a lui Lica produce fisura in linistea sufletesca a eroului. intelegand ca "fara voia lui Lica" nimeni nu putea sta la Moara cu noroc,Ghita n-are puterea sa renunte la arenda carciumii pentru a-si afla linistea si fericirea, nici puterea de a-l infrunta pe Lica, de a-si rezista, daca tot opteaza pentru a ramane la moara cu noroc. Slabiciunea sa incepe sa se vadeasca. Un timp se va iluziona ca toate ar putea fi ca inainte. Schimbarea sa, alunecarea sa pe panta degradarii morale sunt inevitabile si primele semne apar in relatia cu familia.

Fire vesel, deschisa, iubitoare, Ghita traise cu Ana in buna intelegere, sfatuindu-se si bucurandu-se impreuna ca lucrurile mergeau bine si visul lor si-l vor putea realiza. intovarasindu-se cu Lica, odata cu primi bani castigati pe nemuncite, Ghita se inchide in sine, se indeparteaza de Ana, devine sumbru, sufletul sau este bantuit de furtuni, zbuciumat intre indemnuri diametral opuse, oscilnad intre dorinta de a reveni onest si tentatia irezistibila a inavutirii. Slavici surprinde cu realism si intuitie psihologica aceste momente de cumpana.

Ghita este victima lui Lica care ii descopera slabiciunea "de a tine la bani ", dar e si victima propriilor slabiciuni. El se dovedete a nu fi omul tare care ne aparuse la inceput. in caracterul sau apar mutatii grave. Sentimentul nesigurantei se impleteste cu senzatia de team a,de spaima si cu sentimentul culpabilitatii, creendu-si o stare de tensiune interioara, care-l face irascibil, manios, instrainandu-se tot mai mult de Ana, care ii pare ca ii sta in cale, de familie si de copiii, care ii pareau ca un pietroi, ceva ce-i sta in cale, obstructionandu-si libertatea de miscare si actiune. Patima banilor vestejeste chiar si cele mai sincere sentimente.

Bucuria banilor castigati pe nemuncite alterneaza cu regretul dupa clipele de fericire de alta data. Autoanaliza, gesturile, atitudinea lui Ghita in relatia cu familia dezvaluie dramatismul confruntarii intre fondul cinstit al lui Ghita si ispita imbogatirii. Slab in fata lui Lica, fricos si las, Ghita se las antrenat tot mai departe in faptele marsave ale lui Lica, ajungand sa jure fals numai ca sa-l apere pe Lic. De la complicitate la crima nu mai ramane decat un pas. Degradarea lui morala, dezumanizarea este surprinsa de Slavici in toata amploarea si gravitatea ei. Prin destinul tragic al lui Ghita, Slavici demonstreaza ca patima pentru bani nu poate fi stapanit si ca efectele ei sunt devastatoare in plan moral. Remuscarile, licaririle de omenie sunt trectoare. Dintr-un om cinstit, un sot si tata iubitor ajunge un criminal.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles