Miron Costin

5x puncte

categorie: Romana

nota: 7.84

nivel: Liceu

În esență, concepția lui Miron Costin despre originea românilor, așa cum reiese din cele două scrieri polone, este următoarea: istoria românilor, începe cu cea a dacilor antici, cuceriți și supuși de romanii lui Traian, care devine, deci, primul ,,descălecător” al românilor. La retragerea romanilor din Dacia, mulți dintre ei au hotărât să rămână, rezistând năvălirilor barbarilor.

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Miron Costin

În esență, concepția lui Miron Costin despre originea românilor, așa cum reiese din cele două scrieri polone, este următoarea: istoria românilor, începe cu cea a dacilor antici, cuceriți și supuși de romanii lui Traian, care devine, deci, primul ,,descălecător” al românilor. La retragerea romanilor din Dacia, mulți dintre ei au hotărât să rămână, rezistând năvălirilor barbarilor.

Din aceștia s-a născut poporul român. Originea romană este atestată atât de numele pe care și-l dau înșiși românii din toate ținuturile românești, cât și de numele dat românilor de către străini. Romanitatea românilor este dovedită, pe de o parte, de latinitatea limbii lor(cronicarul reproduce o listă impresionantă de cuvinte românești și latine), iar pe de altă parte de urmele lăsate de urmele lăsate de către romani în fosta Dacie:pietre sculptate, ruine, poduri, monede etc.

Originea neamului, elucidarea ei l-a frământat permanent pe Miron Costin. Cronicarul a intenționat și a reușit să redacteze un tratat special consacrat originii tuturor românilor, scriere ce-l preocupase încă de la începutul carierei sale literare. Nu și-a realizat însă intenția de a scrie o istorie completă a românilor moldoveni.

,,De neamul moldovenilor” reprezintă în istoria literaturii române, ca și în cea a romanității românilor, primul tratat savant consacrat exclusiv analizei originii neamului. Semnificative pentru întreaga operă consacrată originii neamului sunt gândurile exprimate de Miron C. în ,,Predoslovie”. Cronicarul afirmă că este cu neputință să nu rămână scris adevărul privind originea neamului românesc:de unde au venit strămoșii lor, care a fost primul descălecat, în care parte a lumii este Moldova, care i-au fost hotarele în trecut, ce limbă se vorbește și acum, cine a trăit acolo înainte de moldoveni.

Lucrarea propriu-zisă se deschide cu un capitol consacrat descrierii Italiei. Datorită faptului că moldovenii descind din italieni, cronicarul consideră că se cuvine să-și înceapă scrierea cu descrierea Italiei. În continuare, cronicarul revine la subiectul tratat, originea românilor. Discutând denumirile Italiei, Miron C. constată similitudinea denumirii acesteia și a italienilor cu cea a românilor și a țării noastre, similitudine care implică afirmarea originii romane a neamului: ,,neamții italianului zic valios, moldoveanilor și munteanilor, iar așa valios…ungurii italianului olașu, iar moldoveanului și munteanului olah. Și țării Italiei leașii zic Vlosca Zemlea…iar țării noastre:Volosca Zemlea.”

În continuare, cronicarul amintește de o conversație pe care a avut-o cu un episcop italian. Discuția dintre un occidental, sau un membru al lumii latino-catolice și un reprezentant cult al societății române stă la baza cunoștințelor europene despre romanitatea românilor.

Dovezile științifice privind originea romană a românilor au avut doar izvoare deosebite: primul a fost chiar mediul românesc de unde a pornit cunoașterea faptului în sine: originea romană, iar cel de-al doilea a fost mediul occidental cult în care se argumenta științific această origine prin cunoașterea romanizării Daciei din izvoarele antice, prin latinitatea limbii române, prin asemănarea unor obiceiuri populare românești cu unele obiceiuri romano-italiene.

Discuția cu episcopul italian este revelatoare pentru că arată, pe de o parte curiozitatea și surpriza occidentalilor de a descoperi în răsăritul îndepărtat un crâmpei de romanitate, iar pe de altă parte atât plăcerea și mândria românilor de a dialoga despre originea lor nobilă, cât și setea de cunoștințe și de argumente științifice a unei părți a societății române, dornice să afle adevărul despre trecutul ei și originea sa romană. Originea italică a românilor este confirmată și de limba lor.

Cronicarul moldovean este primul român a cărui pregătire umanistă și cultură generală îi permit o discuție la nivel european privind diversitatea și denumirile popoarelor. Sper deosebire de stihurile din 1673, Miron C. nu-l mai acceptă pe Flaccus, numindu-l ,,un anume Fleacu”. Eruditul papă Enea Silvio Piccolomini și Gh. Ureche susțineau că numele de Valahia(și implicit de valahi sau vlahi) provine de la generalul roman Flaccus (derivat, succesiv în Flaccia, Flachia, Vlahia). Cronicarul, la fel ca și Toppeltinus consideră ca Flaccus nu are nicio legătură cu originea neamului românilor pentru că descălecatul lui Traian se petrece cu mult timp după războaiele generalului roman cu tătarii. Miron Costin afirmă că în nicio cronică nu s-a scris despre posibilitatea dobândirii cuvântului vlah de la Flaccus.
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles