Mircea eliade - la tiganci

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.12

nivel: Liceu

     Mircea Eliade recunostea "īnca din adolescenta mi-a placut sa scriu nuvele, povestiri si chiar nuvele fantastice".

      Aceasta īnclinare spre fabulos se va accentua īn urma vastelor sale lecturi si a numeroaselor calatorii. El va fi atras mereu de spatiul romānesc si de orasul Bucuresti: "pentru mine Bucurestiul este centrul unei mitologii inepuizabile". Si īn nuvela "La tiga[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Mircea eliade - la tiganci

     Mircea Eliade recunostea "īnca din adolescenta mi-a placut sa scriu nuvele, povestiri si chiar nuvele fantastice".

      Aceasta īnclinare spre fabulos se va accentua īn urma vastelor sale lecturi si a numeroaselor calatorii. El va fi atras mereu de spatiul romānesc si de orasul Bucuresti: "pentru mine Bucurestiul este centrul unei mitologii inepuizabile". Si īn nuvela "La tiganci" actiunea se petrece īn Bucuresti avīndu-l ca protagonist pe profesorul de muzica Gavrilescu. Nuvela ilustreaza o alegorie a mortii sau a drumului spre moarte. Intinerariul spiritual al eroului se desfasoara īn opt secvente care alcatuiesc nuvela construita cu echilibru si armonie clasica. Alterneaza planul real cu cel ireal.

      Secventa I (expozitiunea) prezita eroul īn tramvai, este vorba de Gavirescu care se īntorcea acasa de la lectiile de pian date domnisoarei Otilia. Īn tramvai se discuta despre bordeiul tigancilor, de existenta caruia se prefac ca se scandalizeaza barbatii. Pentru profesor acesta este un palat cu gradini si nuci pe care el īl vede de trei ori pe saptamīna. Īsi aduce aminte ca a uitat servieta la meditatie si coboara repede ca sa ia tramvaiul īn sens invers. Īn aceasta prima secventa autorul introduce cīteva leitmotive: caldura mare, biletul, confesiunea, colonelul Lavrence, bordeiul (spatiul misterios), Elsa. Asteptīnd tramvaiul este atras hipnotic de mirosul amarui al frunzelor de nuc si de nefireasca racoare īncī fara sa-si dea seama s-a aflat īn fata portii. Secventele II, III si IV ale naratiunii dezvolta intriga marcata de patrunderea lui Gavrilescu la tiganci. Desfasurarea actiunii se face prin nararea īntīmplarilor eroului īn acest spatiu, visul lui.

      Intrīnd la tiganci este īntīmpinat de baba care-i cere "trei sute" ca sa īl lase la bordei, sa-si aleaga o fata. Se īntīlneste cu trei fete, trebuind sa identifice pe cea de a treia dar nu reuseste. Pica īntr-un vis si apoi se trezeste cu gīndul ca trebuie sa-si recupereze servieta si se duce la tramvai.

      Acest nucleu contine mai multe mituri mereu aprofundate īn lucrarile lui Eliade. Bordeiul trebuie privit ca un mit al labirintului, un simbol al trecerii dinspre viata spre moarte. Este un spatiu al initierii īn ritualurile mortii. Trecerea prin bordei este o trecere "dincolo". Cele trei fete amintesc de ursitori, ele īl supun pa Gavrilescu unor īncercari pe care el nu le poate trece, danseaza īn jurul lui, īi cer sa o ghiceasca pe tiganca dar el le scapa mereu.

      Personajul aluneca mereu spre trecut vorbindu-le despre episoadele cu Hildegard si Elsa. El nu reuseste sa ghiceasca tiganca nici dupa ultima īncercare. Trebuie sa interpretam acest lucru īn sensul ca profanul rateaza intrarea lui īn domeniul sacrului. Apare o noua tentativa de intrare īn real prin muzica.

      Secventa IV descrie visul lui Gavrilescu. Eroul viseaza ca īncearca sa ghiceasca fetele, se pierde īn camere ciudate cu tavane scunde si neregulate, cu peretii usor ondulati, cu paravane tot mai misterioase, cu coridoare pe care rataceste mereu īn sens invers, cu obiecte ce-l terorizeaza.

      Visul se termina cu o scena a luptei lui cu o draperie simbolica. Visul are mai multe semnificatii.

      La īnceput el apare ca o aspiratie a eroului sprea o alta realitate alaturi de Hildegard. Apoi īn secventa IV visul devine simbolul cosmarului traversarii materiei de catre spirit a vietii spre moarte īnsotita de spaime si sufocari. Draperia īi aparea ca un giurgiu si-l īngrozea ca jocul straniu al fetelor. Jocul ielelor propune lui Gavrilescu drept proba ghicitul, simbol al riturilor de initiere īn taina mortii, o vama luata sufletului ca o ultima sansa de despartire a conditiei umane.

      Cifra trei si multiplu de trei este un alt mit al nuvelei care puncteaza momente semnificative.

      Secventa V ne apropie de punctul culminant al nuvelei prezentīndu-nil pe Gavrilescu īn īncerecarea de a-si recupera servieta cu partituri. Īn strada preoteselor nr. 18 nu mai cunoaste pe nimeni, īn locul doamnei Voitinovici gaseste pe doamna Georgescu, iar despre Otilia alfa ca plecase acum 8 ani dupa ce se casatorise cu inventatorul Frīncu. Se īntoarce spre casa si īn tramvai revin aceleasi obsesii (portofelul, caldura, etc.).

      Secventa VI (punctul culminant) se petrece acasa unde surprizele continua. Elsa, sotia lui, plecase īn Germania la familia ei īn urma cu 12 ani, cam de cīnd aflase ca el a murit. Murise si madam Trandafir si foarte dezamagit se hotareste sa se īntoarca la tiganci.

      Secventa VII descrie drumul de acasa la tiganci. Calatoria lui se realizeaza īntr-o atmosfera fantastica, noaptea cu un personaj misterios pe care Gavrilescu īl simte un visator, o fire de artist. Acesta ca un mesager al mortii īl ajuta pe profesor sa ajunga "dincolo" trecīnd prin locuri impuse de traditie cum este biserica.

      Secventa VIII īncepīnd cu intrarea definitiva a eroului la tiganci unde nimic nu se schimbase. Baba īl asteapa, īl recunoaste, īi ia vama, īi arata din prag casa cea mare rostind niste cuvinte oraculare: "vezi sa nu te ratacesti", "sa te tii drept pe coridor si sa numeri sapte usi si cīnd ajungi la a saptea sa bati de trei ori si sa spui: eu sunt, m-a trimis baba". Sleit de puteri trece prin coridor si se īncurca iar, o gaseste pe Hildegard care īl asteptese ca sa-l conduca pe ultimul drum si īi spune "vino cu mine". Pornesc spre padure alunecīnd dinspre veghe spre vis, spre moarte du-si de birjarul enigmatic si de porunca lui Hildegard: "Ia-o spre padure, pe drumul ala mai lung si mīna īncet. Nu ne grabim.".

      Deznodamīntul nuvelei nu aduce iesirea din ambiguitate. Eroul se explica echivoc "se īntīmpla ceva cu mine si nu stiu ce, daca nu te-as fi auzit vorbind cu birjarul as crede ca visez.". Fata īl consoleaza la fel de echivoc "toti visam, asa īncepe, ca īntr-un vis.". Nuvela īntr-o alta interpretare poate sugera aventura artistului case aspira sa-si depaseasca conditia sa profesionala si sociala a omului care poate atinge absolutul, eternul. Si atunci bordeiul poate fi privit ca Olimpul, o cetate a cunoasterii.

      Conditia materiala precara īl īmpiedica sa-si depaseasca conditia, īn lupta sa ar trebui sa fie tīnar dar el este batrīn, ar trebui sa fie curajos dar lui īi e frica mereu, i-ar trebui o dragoste protectoare dar toti care l-au iubit au disparut. Din aceasta perspectiva nuvela prezinta drama artistului ratat.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles