Miorita

3x puncte

categorie: Romana

nota: 8.14

nivel: Gimnaziu

Personajele reale sau fabuloase au atitudini specifice în acțiunea baladei, în funcție de rolul pe care îl atribuie autorul anonim fiecăruia în parte: cei doi ciobani pun la cale un omor, oița năzdrăvană este îngrijorată pentru viața stăpânului, ciobănașul moldovean privește moartea cu seninătate, iar măicuța bătrână își caută cu înfrigurare fiul.

Ciobănașul moldovean [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Miorita

Personajele reale sau fabuloase au atitudini specifice în acțiunea baladei, în funcție de rolul pe care îl atribuie autorul anonim fiecăruia în parte: cei doi ciobani pun la cale un omor, oița năzdrăvană este îngrijorată pentru viața stăpânului, ciobănașul moldovean privește moartea cu seninătate, iar măicuța bătrână își caută cu înfrigurare fiul.

Ciobănașul moldovean este personajul principal din balada populară „Miorița” și în același timp un personaj mitic, deoarece el exprimă, prin atitudinea lui, înțelepciunea populară a acceptării morții ca pe un dat firesc al vieții umane.

Portretul fizic se realizează prin elementele descrierii, întrucât trăsăturile ciobănașului sunt vizualizate prin ochii mamei îndurerate. Prin mijloacele caracterizării directe, creatorul anonim compune un portret de o frumusețe impresionantă, la care se adaugă cu subtilitate duioșia și dragostea mamei.

Trăsăturile fizice ale tânărului sugerează totodată trăsăturile lui morale, atât în zona sensibilității, cât și în aceea a priceperii și pasiunii sale pentru meserie. Astfel, la începutul baladei, prin caracterizare directă, se menționează hărnicia, vrednicia ciobănașului. Prin mijloacele indirecte ale caracterizării, se sugerează și alte trăsături morale, care reies din gândurile și sentimentele ciobănașului. El este o fire blândă și iubitoare, prietenos și sensibil, deoarece, în eventualitatea morții, dorința lui este de a rămâne alături de cei dragi.

Poetul anonim o plasează pe măicuța bătrână într-o secvență lirică de un dramatism sfâșietor, dominat de suferința cutremurătoare a mamei care-și caută cu disperare fiul. Îndurerată și deznădăjduită, ea compune un portret înduioșător fiului său, din diminutivele: „ciobănel”, „fețișoara”, „mustețioara”, „perișorul”, „ochișorii” și dativul etic, „mi-au văzut”. Portretul ciobanului accentuează zbuciumul lăuntric al bătrânei, sugerând afectivitatea maternă ce atinge sublimul artistic și emoțional.

Miorița este un personaj fabulos, deoarece este înzestrată cu puteri miraculoase, semnificând, în plan mitic, comuniunea desăvârșită dintre om și animal, iar în plan real, armonia perfectă dintre cioban și meseria sa.

Principala figură de stil prin care se definește oița este personificarea. Ea este umanizată, deoarece înțelege complotul pus la cale de ciobanul ardelean și de cel muntean și poate să-i comunice stăpânului. Mioara își iubește nespus de mult stăpânul, căruia îi este devotată și, dorind să-l salveze pe baci de la eventuala pieire, îl previne că cei doi ciobani vor să-l omoare.

Dativul etic argumentează și el loialitatea oiței și comuniunea ancestrală dintre om și animal, fapt ce reiese din menirea acesteia de a duce la îndeplinire testamentul, ea fiind cea mai apropiată și de încredere ființă pentru tânărul aflat în situație limită.

Limbajul artistic ilustrează profunda sensibilitate a „românului născut poet”, prin varietatea figurilor de stil: metafore – „picior de plai”, „gură de rai”, „lacrimi de sânge” –, epitete – „oi mândre și cornute”, „negru zăvoi”, „mioriță laie, bucălaie” –, personificări – „soarele și luna / mi-au ținut cununa”, „preoți, munții mari”, „paseri, lăutari” –, diminutive populare – „ciobănel”, „mioriță”, „bolnăvioară”, „fluieraș”, „măicuță”, „fețișoara”, „mustețioara”, „perișor” –, cuvinte populare cu iz arhaic – „ortoman”, „plăviță”, „bârsană”, „strungă” –, precum și formule populare ale viitorului verbelor – „de-a fi”, „s-ar strânge”, „dacă-i întâlni”. Principala figură de stil prin care se definește oița este personificarea. Ea este umanizată, deoarece înțelege complotul pus la cale de ciobanul ardelean și de cel muntean și poate să-și prevină stăpânul.

Prozodia este reprezentată de ritmul trohaic, iar rima împerecheată și monorima, precum și măsura de 7-8 silabe conferă versului o tonalitate melancolică, muzicalitate gravă și sensibilitate emoțională.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles