Mijloace pentru masurarea marimilor geometrice

7x puncte

categorie: Diverse

nota: 9.50

nivel: Liceu

Referat despre Mijloace pentru masurarea marimilor geometrice
1.2 Unitati de masura

Rezultatul oricarei masurari este valoarea efectiva V care, in raport cu o anumita unitate de masura, arata de cite ori ea este mai mare decit uniAZtatea de masura U. Cu alte cuvinte, valoarea determinata prin masurare este produsul dintre un numar intreg sau zecimal K si unitatea de masura U[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Mijloace pentru masurarea marimilor geometrice

Referat despre Mijloace pentru masurarea marimilor geometrice
1.2 Unitati de masura

Rezultatul oricarei masurari este valoarea efectiva V care, in raport cu o anumita unitate de masura, arata de cite ori ea este mai mare decit uniAZtatea de masura U. Cu alte cuvinte, valoarea determinata prin masurare este produsul dintre un numar intreg sau zecimal K si unitatea de masura U, respectiv este un numar de unitati de masura :
V=KxU

La piesele si organele de masini, precum si la subansamblurile sau anAZsamblurile diferitelor masini si utilaje, masurarea elementelor geometrice inseamna de fapt masurari de lungimi si de unghiuri.
Unitatea de masura fundamentala pentru lungimi este, metrul. De cele mai multe ori insa, in tehnica se foloAZsesc ca unitati de masura submultiplii metrului : milimetrul (mm) egal cu 0,001 m pentru valorile absolute ale dimensiunilor si micrometrul (A"m) egal cu 1 •10-6 m (de obicei, pentru abateri si tolerante).

Pentru unghiuri plane, Sistemul International de unitati (SI) a adoptat ca unitate de masura (suplimentara) radianul avind simbolul rad si definitia : unghiul plan cu varful in centrul unui cerc, care delimiteaza pe circumferinta cercului un arc, a carui lungime este egala cu raza cercului. Aceasta unitate este foarte comoda pentru cercetari si pentru calcule, intrucat unghiul plan φ, exprimat in radiani, este raportul dintre lungimea arcului l si raza cercului r care subscrie arcul respectiv, adica :
φ= [rad]

In practica insa, masurarea in radiani ar fi foarte greoaie si nici nu exista aparate pentru masurat unghiuri plane gradate in radiani. Din aceste motive, unghiurile plane se masoara, mai mult, in grade sexagesimale si, in mai mica masura, in grade centezimale.
Gradul sexagesimal (. . .) se obtine prin impartirea unghiului plan comAZplet in 360 parti egale si are ca submultipli: minutul sexagesimal (. . .') si secunda sexagesimala (. . ."). Un grad sexagesimal = 60 min = 3 600 s, sau 1o = 60' = 3 600". Relatia de transformare intre valoarea unghiului expriAZmata in grade sexagesimale si valoarea lui exprimata in radiani este :

180 = π radiani
de unde:
1 rad = = 57o17'44.8'' sau 1 = ,0174533 rad.

Gradul centezimal (. . . g) sau gradul nou se obtine prin impartirea unAZghiului plan complet in 400 parti sau a unghiului drept in 100 parti (unghiuri) egale. Are ca submultipli: minutul centezimal (. . .c) si secunda centezimala (.. .cc). Un grad centezimal este egal cu 100 minute centezimale, iar minutul centezimal este egal cu 100 secunde centezimale, respectiv lg =100c = 10 000cc. Relatia de transformare intre valoarea unghiului exprimata in grade centeAZzimale si valoarea lui exprimata in radiani este:

200g = π radiani

de unde:
1 rad = = 63,662 g sau 1g = = 0,015708 rad.

1.3 Mijloace de masurare
Prin mijloace de masurare se intelege ansamblul mijloacelor tehnice utilizate pentru obtinerea unor informatii de masurare.

Mijloacele de masurare se clasifica, de obicei, dupa precizie, dupa complexitate sau dupa destinatie. Cea mai frecventa clasificare este urmatoarea:
- masuri, acestea sunt corpuri, substante etc, cu ajutorul carora se reproduce sau se concretizeaza unitatea de masura. Se deosebesc : masuri cu valoarea constanta, care reproduc fie unitatea de masura, fie multiplii sau submultiplii sai, de exemplu: metrul si riglele fara diviziuni, calele plan-paralele si calele unghiulare ; masuri cu valoare variabila, care reproduc orice valoare multiplu sau submultiplu al unitatii de masura intre doua limite, de exemplul: metrul si riglele cu diviziuni, metrul-comparator, ruleta, cadraAZnul gradat circular, raportoarele etc.

- instrumente de masurat, la care semnalul de intrare (marimea masurata) este raportata la o scara de repere, obtinandu-se un semnal de iesire coresAZpunzator cu rezultatul acestei operatii (de exemplu: sublerul, micrometrul, aparate comparatoare etc);

- aparate de masurat, constituite in general pe baza asocierii unui traductor primar (traductor de masurat a carui marime de intrare este marimea masurata), a unor dispozitive intermediare (dispozitive cu functii de adaptare si prelucrare a semnalului provenit de la traductorul primar, de exemplu: amplificator, atenuator, dispozitiv de corectie etc), si a unui instrument de masurat - de exemplu optimetrul;

- instalatii de masurat, constituite dintr-un ansamblu de aparate de masurat, masuri si dispozitive anexa, reunite intr-o schema sau metoda comuna si care servesc pentru masurarea uneia sau mai multor marimi (de exemplu: microscopul de atelier).

Lectura la instrumente si aparate de masura se face pe o scara gradata (ansamblul ordonat de diviziuni gradate, parte componenta a unui dispozitiv de reprezentare a informatiilor de masurare) sau diagrama (reprezentarea grafica a succesiunii valorilor masurate, in functie de o variabila de exemplu: timpul etc). Lectura se face in dreptul indicelui (elementul geometric al unui dispozitiv de reprezentare in dreptul caruia se face lectura, de exemplu: axul geometric al unui ac indicator, al unui spot luminos, planul tangent la meniscul coloanei de mercur de la barometru etc). Numarul citit la masurare, pe scara gradata, in dreptul indicelui, se numeste citire.

Precizia citirii este precizia cu care se face citirea indicatiilor indicelui pe scara gradata. (in unele cazuri, precizia citirii poate ajunge pina la 0,1 din valoarea diviziunii, dar in productie se poate considera ca suficienta o precizie de 0,5 din diviziune). La citire poate interveni asa-numita eroare de paralaxa, datorita existentei unei distante intre indice si scara gradata sau ca urmare a faptului ca operatorul nu priveste perpendicular, simultan, pe indice si scara gradata. La o scara gradata, se deosebesc:
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Diverse

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles