Mihail sadoveanu - fratii jderi 2

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.05

nivel: Liceu

     Izvoare: La crearea trilogiei "Fratii Jderi" s-a pornit de la un material artistic si documentar - cronica lui Ureche si "O sama de cuvinte" a lui Neculce, "Descrierea Moldovei" de Cantemir, dar scriitorul a avut în atentie si scrierile lui Alecsandri, Eminescu, Delavrancea, Bolintineanu, Iorga, în care era glorificat Stefan cel Mare. În tesatura romanului apar si fire din memoria folclorica[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Mihail sadoveanu - fratii jderi 2

     Izvoare: La crearea trilogiei "Fratii Jderi" s-a pornit de la un material artistic si documentar - cronica lui Ureche si "O sama de cuvinte" a lui Neculce, "Descrierea Moldovei" de Cantemir, dar scriitorul a avut în atentie si scrierile lui Alecsandri, Eminescu, Delavrancea, Bolintineanu, Iorga, în care era glorificat Stefan cel Mare. În tesatura romanului apar si fire din memoria folclorica: recunoastem motive preluate din balade populare ("Toma Alimos", "Corbea", "Chira Chiralina", "Serb sarac", "Gruia lui Novac") ori din basme precum si elemente de mitologie pagâna si crestina. La acestea se adauga documentele aflate în arhivele din Venetia, si picturile de la Voronet, pentru care au pozat oamenii mariei-sale - vezi Apus de soare de Delavrancea.

      Romanul istoric "Fratii Jderi" evoca epoca domniei lui Stefan cel Mare între anii 1469 si 1475, fiind considerata o epopee, un amplu poem epic care povesteste fapte eroice, împletind datele istorice cu produsele fictiunii si ale legendei.

      Tema: de astfel unica pentru toate romanele sale istorice este aceea a luptei pentru libertatea nationala si sociala a poporului vazuta în strânsa legatura cu evolutia tarii Moldovei.

     Scrisa în anii maturitatii, dupa alte evocari istorice, într-o perioada de puternica instabilitate politica, sociala si culturala, în anii dinaintea ultimului razboi mondial si în timpul acestuia, pentru autor Moldova din veacul al XV-lea condusa de mintea geniala si bratul tare al lui Stefan cel Mare reprezinta o epoca de echilibru si putere. Este epoca maximei stabilitatii a statului moldovenesc sub domnia lui Stefan cel Mare. Fara sa rezolve desigur contradictia sociala fundamentala a feudalismului, aceea dintre serbi si exploatatorii lor, Stefan cel Mare a adus o relativa pace interna prin asezarea temeinica a unei puteri centrale antiboieresti, alcatuita din elemente care sprijineau domnia. În felul acesta, epoca evocata de Sadoveanu este epoca pregatirii si începerii luptei pentru asigurarea independentei de stat, prin scuturarea vasalitatii fata de turci, stare în care se afla Moldova de la predecesorul sau Petru Aron .

     Trilogia "Fratii Jderi" este alcatuita din romanele "Ucenicia lui Ionut (1935), Izvorul-alb (1936) si Oamenii Mariei sale fiind un roman epopeic simbolic pentru ca ne gasim în fata atât a destinului individual cât si cel colectiv, investite cu sensuri simbolice.

     Ucenicia lui Ionut - Volumul I - este un roman al cunoasterii primitive, empirice, al credintelor în mituri si în minuni, al initierii, pentru ca Ionut intra ucenic la ucenicia armelor din porunca domneasca spre a învata cum sa devina ostas adevarat.

      Intriga complicata si imprevizibila, situatiile epice limita, culoarea locala ce contribuie în buna masura la realizarea tonalitatii, dau, evident, impresia de roman istoric, unde întâlnim formule ale romanului de aventuri practicate de Walter Scott si Al. Dumas.

      Hramul Manastirii Neamt, cu care se deschide primul volum este un spectacol ceremonial ce are rolul de a sublinia maretia voievodului si unitatea dintre acesta si mase. În acest moment intra în scena Ionut Jder si Nechifor Caliman. Din povestea batrânului staroste, plina de umor, aflam despre razboiul lui Stefan "cu aceasta tara fara rânduiala", unde poruncesc "multi stapâni". Acum se contureaza vechiul conflict domnitor-boieri.

      Facem apoi cunostinta cu familia lui Manole - Par Negru al carui feciori sunt cu totii închinati slujbei domnesti: Simion-comis si el; Nicoara - calugar care sub anteriul monahal poarta arme; Cristea al doilea comis aflat sub influenta frumoasei Candachia, Damian-negutator la Liov dar "ochiul deschis al domnitorului" peste hotare, Ionut - mezinul este chemat în slujba domneasca.

      Intriga se învârteste, mai ales în jurul tentativei nereusite a lui Gogolea Pogonat de a-l rapi pe Catalan. Armasarul domnesc are însusiri magice. În el este concentrata puterea voievodului.

      Arhimandritul Amfilohie si parintele Timotei sunt dascali vestiti de la care Ionut are multe de învatat. Numita "bildungsroman", "Ucenicia lui Ionut" este deocamdata un roman al inocentei. Candoarea tânarului erou este reliefata mereu de catre Nechifor Caliman, care îl numeste "mânz". Tânarul cunoaste si prima criza erotica. Dragostea pentru jupînita Nasta, de la Ionaseni, îl determina sa tradeze fratia de cruce cu Alexandrel-Voda - fiul domnitorului. Are prilejul sa-si treaca examenul de ostean adevarat, prin lupta vitejeasca cu dusmanii lui Voda, salvând viata fiului domnesc. Ionut dovedeste ca este format ca ostean în timpul luptei contra tatarilor când îl ajuta pe Simion sa captureze pe fiul lui Mamac Han. Apoi, cum se întâmpla frecvent în acele vremi, are loc o iesire în prada a tatarilor în urma careia cade în robie jupânita Nasta - prima dragoste a lui Ionut.

      Evadarea necugetata din cadrul familial este pâna la urma pentru Ionut o calatorie cognitiva - tema epopeica si ea în roman. Aflând ca jupânita Nasta a fost vânduta unui serai, Ionut de unul singur se duce s-o scoata din mâinile turcilor în chiar cetatea lor bine aparata. Dar jupânita, pentru care a fost întreprinsa întreaga actiune eroica nu se mai afla printre cei vii, deoarece preferase sa se arunce în apa decât sa cada în mâna turcilor.

      Volumul urmator - Izvorul - Alb este romanul cunoasterii magice. În aceasta carte se înmultesc credintele mitice care sunt întarite si prin dimensiunea monumentala si fantastica conferita, unor supusi ai domnitorului cum ar fi fratii Caliman, feciorii starostelui Nechifor Caliman; Onofrei (Sfarma - Piatra) si Samoila (Strâmba - Lemne). Cetatea Neamt este locul de recluziune al lui Ionut Jder, un topos unde recunoastem tema exilului existential al individului , conditie necesara reintegrarii sociale a inocentului.

      Jitnicerul Neculaies Albu o rapeste pe Marusca, fiica lui Iatco Hudici si dragostea târzie a lui Simion. Expeditia recuperatoare la Volcinet, în Polonia, întreprinsa de fratii Jderi este un episod eroic si cavaleresc si în acelasi timp de pedepsire a unor dusmani ai domitorului. Spectacolul casatoriei lui Stefan cel Mare cu Maria de Mangop, urmasa a vechilor Comneni, retine prin ceremonialul ce participa la realizarea culorii de epoca.

      Nucleul narativ al volumului, unde Stefan cel Mare apare în primplan, este scena vânatorii de la Izvorul Alb. Din nou faptul real este proiectat în mit. Vânatoarea domneasca devine un ritual de initiere. Pelerinajul domnesc ilustreaza motivul cautarii - al solutiilor de împlinire a unui destin individual - al domnitorului si altul colectiv - al Moldovei. Domnul este exploratorul si pentru a lamuri sensurile prezentului si viitorului este necesara contopirea cu trecutul care se realizeaza prin confundarea în elementul naturii. Calauza în aceasta calatorie este legendarul bour. Observam ca la Sadoveanu natura nu este decorativa. Omul intra în corespondenta cu natura, el este încadrat cosmologic. Initierea în cel mai înalt grad în tainele naturii o întâlnim la mag sau la întelept. Un astfel de tip uman este schivnicul de la Izvorul Alb (pestera este loc al meditatiei), dar adevarati magi sunt si cuviosul Nicodim, arhimandritul Amfilohie Sendrea ,dar si Stefan cel Mare, care preia semnificatia unor aspecte ale cosmosului si le aplica în planul guvernamântului.

     Oamenii Mariei sale, cel de-al treilea volum al trilogiei Fratii Jderi, este un roman al cunoasterii rationale. Daca primele doua volume alcatuiesc o cronica de familie, având în vedere provizoriul, viata de toate zilele, fiind în acelasi timp si o cronica sociala, care analizeaza procesul alcatuirii unei noi societati, în Moldova, bazata pe rânduiala si dreptate, ultimul volum este mai încarcat de istorie, este o fresca a întregii Moldove, care se întareste pentru razboiul cu turcii. Romanul urmareste evenimentele petrecute între 1474 si 15 ianuarie 1475, când a avut loc lupta de la Podul Înalt.

      E povestita în acest volum casatoria lui Simion Jder, ridicat mai întâi la rangul de postelnic, cu Marusca, pe care tânarul o aduce din casa parintilor ei, la Timis sunt prezentati apoi în roman capitanii luati prizonieri de Stefan în lupta cu Radu cel Frumos, de la curtea caruia Stefan rapise pe Domnita Voichita cu fiica sa domnita Maria. Sunt mentionate de asemenea cultura, rafinamentul, finetea si virtutile unor oameni ai lui Stefan la curtea domneasca. Scriitorul realizeaza de asemenea caracterizari de sinteza asupra vietii întregului popor supus vicisitudinilor vietii. Este urmarita viata si grijile comisoaiei. Ilisafta privind casatoria mezinului Ionut, dar stirile cele mai alarmante sosesc de la Braila si din Balcani. Informatiile din raialele turcesti arata ca turcii pregateau un nou razboi contra Moldovei. În scopul unei informari precise, Ionut a fost trimis de Stefan Voda sa aduca vesti de peste Dunare din Grecia si de la muntele Athos, iar aventurile sale pe drumurile de spionaj sunt prezentate cu mult aplomb. Aflam astfel despre întâlnirea si sfatul lui Ionut cu înteleptul si viteazul sau frate, cuviosul Nicodim, despre trecerea peste munti în Transilvania si apoi în Tara Româneasca, în tovarasia lui Gheorghe Botezatul Tatarul, ca si multe peripetii din inima imperiului turcesc. Ele dau o nota romantica acestui episod, încheiat cu alte noi fapte de eroism prin supunerea si decapitarea unor boieri tradatori cum sunt jupân Mihu si Agapie Ciornuhut. Însasi dreptatea lui Stefan este confirmata ca necesara de catre oamenii din popor. Acum se vadeste si rolul adevarat al calugarului nebun Stratonic, slujbas secret al lui Stefan. Apreciind credinta si valoarea trudei lui Ionut Jder, Stefan îi daruieste cu mosie, îi da comanda unor steaguri si-l încredinteaza sa primeasca alaturi de Stefan Mester pe solii Papei si Venetiei, ajunsi în târg la Roman, unde era înca pe vremea Ringalei o episcopie papistasa. În frunte cu episcopul Tarasie, alaiul de primire uimeste pe solii Apusului mai ales prin ordinea desavârsita, seriozitatea si disciplina ostenilor din unitatile aduse pentru protocol.

      La mirarea si întrebarile oaspetilor, li se raspunde ca acesti ostasi sunt "Oamenii Mariei sale "(însusi titlul romanului), care servesc pe Stefan Voda, fara plata, de buna lor voie, în scopul apararii patriei. Era un lucru neobisnuit în acele vremuri, mai ales în Apus. Este prezentata apoi primirea solilor apuseni la curtea domneasca din Vaslui, cu obiceiurile si parerile oaspetilor despre viata moldovenilor. Adevarate pagini de monografie cuprind în continuare informatiile despre razesii din Tara de Sus, despre calaretii moldoveni, despre petrecerile lor sau despre razesii din Tara de Jos.

      Romanul se încheie cu lupta de la Podul - Înalt, unde Stefan cel Mare a obtinut o rasunatoare victorie, cu pierderi grele însa din rândurile "oamenilor mariei sale". Morti sunt Manole Par - Negru, Simion Jder, batrânul Caliman si fiul sau Samoila pe care însusi Stefan cel Mare îi plânge alaturi de întreg nordul. Ceilalti eroi, ca si Ionut Jderi, se îndreapta spre împlinirea datoriilor fata de viata, fata de Stefan cel Mare. Dar lacrimile pentru mortii dragi nu stirbesc munca pentru apararea în continuare a tarii, a celor ramasi în viata. Însusi Stefan dicteaza scrisorile diplomatice în care vesteste biruinta si noul pericol, mai mare, pentru care cere ridicarea întregii crestinatati.

      Descrierea luptei se realizeaza în trei momente fiind realizata de catre scriitor cu o arta regizorala perfecta; pregatirea luptei, desfasurarea si sfârsitul ei. În realizarea tabloului luptei de la Podul - Înalt se recurge la procedeul amplificarii epopeice obtinut prin comparatii si hiperbole. Compozitional întregul pasaj al descrierii este realizat prin alternarea imaginilor de la o tabara la alta. Sadoveanu depaseste dimensiunile evenimentului istoric, proiectându-l în fantastic, ceea ce justifica substituarea urdiei prin imaginea unui balaur cu multe capete. Scena confruntarii cu balaurul se repeta canonic, de-alungul întregului text capatând astfel o functie compozitionala de relatie între cele trei parti ale acesteia. Mesajul patriotic, dimensiunea romantica localizarea temporala stau toate sub imperiul persoanlitatii lui Stefan, care misca direct si indirect fortele angajate în lupta.

      Epoca lui Stefan cel Mare este situata la limita dintre fantastic si real, între mit si istorie, istorie si legenda. Stefan este mitizat. El are pecete pe bratul drept si legamânt sfânt, calul lui este nazdravan, iar parintele lui l-a închinat la muntele Athos, ca sa-i stapâneasca pe pagâni. Domnul este apropiat de oamenii lui, dar când încrunta din sprâncene îngheata toti. Este drept si cinstit si puterea sa se sprijina pe oamenii mariei sale alesi cu grija în rânduiala ce o instaureaza în tara. Sadoveanu vede în Stefan, la fel ca Nicolae Iorga, pe cel "mai cinstit si cel mai harnic domnitor, strasnic la mânie si senin în iertare"; dar, în acelasi timp îi mentine într-o aura de legenda, prin felul în care se rasfrânge în constiinta celorlalte personaje, prin povestile si întâmplarile evocate, prin crearea unei atmosfere menita parca sa-l înalte deasupra celorlalti. Stefan cel Mare este un om al Renasterii, un iluminist. De multe ori, postura sa de personaj absent îl ridica la puterea de forta coordonatoare a realitatii. Înfaptuieste ordinea în planul uman dar si la nivel cosmic. Are calitate de mag, de învatat dar si atributele eroului, pentru ca transmite un sens universului. Este, un personaj justitiar instaurând în Moldova siguranta si spiritul dreptatii.

      Mijloacele limbii folosite de Sadoveanu

     Remarcam în special arhaicitatea textului care rezulta din constructii sintactice cronicaresti si din muzica domoala a cuvântului ales cu grija, pentru functia lui evocatoare. Lexicul arhaic are functia unui element de sugestie, la care putem adauga cuvinte din universul caracteristic armatei moldovenesti sau turcesti. Întâlnim constructii perifrastice cronicaresti, constructii metaforice, constructii arhaice si lexic folosite cu sens figurat, folosirea perfectului compus care exprima actiuni de scurta durata si de mare frecventa dar care dinamizeaza actiunea. Întâlnim de asemenea schimbarea frecventa a diatezelor, alternarea perfectului simplu cu prezentul indicativ si punctarea naratiunii cu forma reflexiva. Procedeele sintaxei poetice, concretizate în enumerari îl ajuta pe Sadoveanu sa detalieze batalia în momentele ei fundamentale. La acestea mai adaugam prezenta unor fricative si siflante ca s, s, z, t sau a unor vibrante ca r care dau efect sonor cuvintelor dar contribuie si la impresia auditiva sub care este conceputa batalia.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles