Mihai eminescu (opera) 2

2x puncte

categorie: Romana

nota: 9.28

nivel: Gimnaziu

     Eminescu nu este decât într-o mică măsură un teoritician al artei,desi opera sa trădează o adâncă meditare a problemelor artistice si desi anumite sectoare ale artei au retinut îndelung atentia sa.

     Mihai Eminescu apare în literatura europeană ultimul mare poet romantic,păstrând în existenta si opera sa conturul caracteristic al dramei artistilor romantici.Năzuind neconteni[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Mihai eminescu (opera) 2

     Eminescu nu este decât într-o mică măsură un teoritician al artei,desi opera sa trădează o adâncă meditare a problemelor artistice si desi anumite sectoare ale artei au retinut îndelung atentia sa.

     Mihai Eminescu apare în literatura europeană ultimul mare poet romantic,păstrând în existenta si opera sa conturul caracteristic al dramei artistilor romantici.Năzuind necontenit spre un plan de viată superior etic si artistic,căutând cu patos adevărul si refuzând consecvent compromisul,Eminescu s-a aflat în permanent conflict cu lumea vremii sale din pricina nonconformismului,a sinceritătii în faptele de viată si a înăltimii de gândire.

     Mihai Eminescu-biografie

     1850 Mihai Eminescu se naste la Ipotesti pe data de 15 ianuarie ca si al saptelea copil al familiei Eminescu.

     1858 Intre 1858 si 1860 Eminescu urmeaza scoala primara.

     1860 Intre 1860 si 1861 urmeaza cursurile Ober Gymnasyum din Cernăuti.

     1867 Eminescu este angajat ca si sufleur in trupa de teatru a lui Mihail Pascaly.

     1869 În 2 octombrie intră la Universitatea de Filosofie din Vienna.

     1872 1872-1874 Mihai Eminescu este student la Berlin,unde intră în contact cu mare literatură a lumii.

     1873 El primeste o slujbă la Consulatul Român din Berlin.

     1874 Mihai Eminescu este directorul Bibliotecii Centrale din Iasi.

     1876 Este corector si redactor al părtii neoficiale a ziarului "Curierul de Iasi".

     1877 Eminescu pleacă din Iasi si se stabileste în Bucuresti,unde este redactor la "Timpul"

     1878 Mihai Eminescu are o intensă activitate publicistică la "Timpul" "Convorbiri literare".

     1883 În ianuarie el se află în spital pentru o perioadă.În 4 iunie Eminescu se întoarce la Iasi si în 28 iunie devine foarte bolnav din nou.

     1884 El părăseste spitalul după o altă perioadă de convalescentă si face o călătorie în Italia,pe urmă se întoarce la Bucuresti.Din 7 aprilie Eminescu se mută din nou la Iasi.

     1886 În timpul verii,Mihai Eminescu devine alienat si boala se întoarce, poate mai gravă ca oricând.Curând el se va simti ceva mai bine.

     1887 În primăvară,el se află în spitalul Sfântu Spiridon din Botosani.

     1888 Boala se agravează din ce în ce mai mult,astfel încât Eminescu nu mai poate să scrie.

     1889 Pe data de 15 iunie Eminescu încetează din viată.

      Opera lui Mihai Eminescu

     Mihai Eminescu este în literatura româna creator al unei opere ce strabate timpul, traind într-o perpetua actualitate. Semnificatia lui a dobândit în constiinta poporului nostru caracterul unui mit.Poetul "nepereche", cum avea sa-l numeasca G.Calinescu, reprezinta în literatura noastra un dublu reper de valoare luata în absolut, înscriindu-se în contextul literaturii unversale, alaturi de Dante, Hugo, Goethe, cum aprecia T.Vianu si de specific national, drept ipostaza unica a sufletului românesc în concertul poetic al lumii.

     Opera lui Eminescu este variata, complexa, printre speciile lirice cultivate de poet situându-se : idila(Dorinta, Lacul, Sara pe deal), egloga(Floare albastra), satira(Junii corupti, Scrisorile, Criticilor mei), epistola(Scrisorile), elegia(Revedere, Mai am un singur dor), glosa(Glossa), poemul(Calin file din poveste, Luceafarul, Memento mori), doina(Ce te legeni..., Doina).

     Eminescu a adus prin opera sa o limba noua si mereu proaspata. Extraordinar este faptul ca el nu a trebuit sa se lupte pentru a stapani graiul romanesc, caci acesta i-a fost mereu la indemana, ajutandu-l chiar in realizarea de imagini artistice deosebite. Secretul intregului sau farmec consta in substratul autohton al culturii eminesciene.

     Poetul se defineste singur: "Aspru, rece, suna cantul cel etern neispravit" - lasand astfel loc pentru alte contributii atat de necesare spiritualitatii noastre nationale, in sincronizarea cu universalitatea.

     Universul motivelor eminesciene este alcatuit din: timp si spatiu national, padure, mare, doina, vis, melancolie.

     Legatura operei eminesciene cu devenirea noastra istorica nu poate fi contestata, Eminescu fiind "modelul absolut spre care tind fara exceptie reprezentantii literaturii romanesti."

     Articolele publicate in paginile "Timpului" nu numai ca au atras atentia contemporanilor, provocand mare valva, dar impresioneaza si astazi prin vibratia lor patriotica, prin admiratia fata de barbatia si spiritul de jertfa al ostasilor romani in Razboiul pentru independenta nationala din 1877, ca si prin luciditatea cu care poetul judeca realitatile din actualitatea social-politica a acelor ani. Pilduitoare raman, astfel, cuvintele cu care Mircea il intampina pe Baiazid ("Scrisoarea a III-a") ca o neindoielnica si directa manifestare poetica a atitudinii si sentimentelor lui Eminescu.

     In valorificarea creatoare a folclorului national, Eminescu se ridica, din nou, pe cele mai inalte trepte de vraja, purtat de o efervescenta lirica fara asemanare, incepand cu "Fat-Frumos din lacrima" si ajungand la "Revedere" si mai apoi la neasemuita poveste de dragoste din "Calin (file din poveste)" si "Luceafarul".

     Incursiunile filozofice ale lui Eminescu sustin coordonatele complexitatii poeziei sale. Abordand atatea probleme fundamentale ce tin de viata si moarte, natura si iubire, geneza si sfarsitul lumii, sau civilizatii, poetul subliniaza zbaterile si nefericirile omului de geniu, intr-o societate total straina de el.

     Pornind de la stilul conventional pe care il cultivau poetii vremii, trecand printr-o faza de romantism tumultuos, al afirmarii, efortul artistic l-a condus pe Eminescu, pe masura maturizarii catre o concentrare din ce in ce mai densa a mijloacelor de expresie, din care dispar regionalismele, diminutivele, epitetele ornante, facand loc stilului clasic de cea mai pura esenta. Sintagmele nascocite de poet: "dulce minune", "somnul lin", "farmec dureros", "dureros de dulce", "limba ca un fagure de miere", "suna cu jale", etc. asigura poeziei lui un farmec deosebit.Datele pe care ni le ofera opera lui Eminescu demonstreaza cu prisosinta familiarizarea lui cu intreaga lume a ideilor si sistemelor filozofice si cu lirismul tuturor timpurilor.

     Poetul a consacrat o mare parte din timpul studiilor sale in strainatate pentru asimilarea cugetarilor si motivelor poetice ale celebrilor antici greci si latini: Platon, Aristotel, Homer, Plutarh, Ovidiu, Horatiu, Catul, pentru ca apoi (dincolo de textele budiste) sa includa, pe rand, evul mediu, renasterea, clasicismul, romantismul, naturalismul si materialismul filozofic al veacului trecut.

     Discursul sau liric inregistreaza, astfel, ecoul tuturor lecturilor din Kant, Schopenhauer, Dante, Shakespeare, Schiller, Novalis, Lamartine sau Victor Hugo - toate influentele din planul literaturii europene, indiene (prin Rig-Veda) si universale fiind asimilate in complexitatea viziunii sale.

     În opera lui Eminescu natura si dragostea sunt două teme ce nu pot fi tratate separat,din împletirea cărora s-au născut cele mai fumoase texte eminesciene.

     Poezia "Dorinta" a fost scrisă de Mihai Eminescu în perioada de maturitate.Această poezie apartine liricii intime si dezvăluie o temă romantică.Poezia este alcătuită dintr-o succesiune de tablouri,fiecare încadrat într-o strofă.În succesiunea lor secventele conturează:"visul îndrăgostitului,chemarea în codru,imaginea asteptării si apoi a întâlnirii,jocul gesturilor de tandrete,somnul si visul."

     Poetul îsi cheamă iubita în codru,nu oriunde,ci în prejma unui izvor,unde îndrăgostitul se simte fericit:"Vino-n codru la izvoru/Care tremură pe prund".Izvorul tremură pe prund,căci prin acordurile sale suave acompaniază soaptele de iubire ale celor doi îndrăgostiti.În următoarele strofe poetul descrie întâlnirea,îmbrătisarea si sărutul.

     Locul tainic este zugrăvit de poet folosind un număr mare de substantive:"codru,izvoru,prund,prispă,brazde",după cum dorinta este sustinută de verbe la conjunctiv,cu valoare posibilă,dar dinamică:"să alergi,să desprind,să cazi".

     Epitetul "singur"reluat în forma diminutivală "singurei",iar la un interval de o strofă,într-o altă formă derivată "singuratece" surprinde o trăsătură a sufletului eminescian si anume "singurătatea".

     Ultima parte a poeziei dezvăluie semnificatii mai adânci ale textului,ca si sentimentele îndrăgostitilor concentrate în secventele "somnul si visul"



     Fericirea este deplină,coplesitoare si se consumă în intimitatea naturii si sub adierea blândă a vântului.

     În ultima strofă a poeziei regăsim dorinta de prelungire a iubirii.



     "Florile de tei" care vor cădea "rânduri-rânduri"pot evoca dorul integrării în circuitul cosmic.

     Refugiul îndrăgostitilor în lumea codrului este o idee repetată în lirica lui Eminescu .Personificarea umanizează natura care dobândeste însusiri omenesti:"codrul tremură pe prund,singuratece izvoare".Epitetele subliniate prin inversiune scot în evidentă însusiri alese ale iubitei si aspecte din natură:"fruntea albă,părul galben,singuratece izvoare".Cele căteva metafore sunt deosebit de expresive si pun în evidentă dorinta de iubire în liniste,în eternitatea codrului "bătut de vânturi,prispa cea de brazde".

     Prin firescul exprimării,prin adâncimea sentimentelor trăite,prin muzicalitatea versurilor se dovodeste deplina maturitate artistică a poetului.Poezia este atât de cunoscută,încât versurile ei au fost puse pe muzică

     Poezia este una din creatiile cheie ale eroticii eminesciene, oferind posibilitatea de intelegere a modului in care poetul a asimilat influentele romantismului. "Floare albastra" depaseste tema dragostei, evocând conditia creatorului, absolutul. Ca specie literara, poezia este o egloga (idila cu dialog).Poemul se structureaza pe doua planuri, si anume: ideea cunoasterii absolute (cuprinsa in primele trei strofe) si aceea a cunoasterii terestre (strofele 5-13)

     In plan terestru, iubita este vicleană, ademenitoare: "Si de-a soarelui caldură / Voi fi rosie ca mărul / Mi-oi desface de-aur părul să-ti astup cu dansul gura". Epitetele "frumoasa, nebuna, dulce" cuprinse in versuri exclamative, exprima exuberanta sentimentului, specifica liricii de tinerete.

     Limbajul este direct si familiar, conferind poeziei un ton intim:â "S-poi cine treabă areâCuvântuldulcedulce netezindu-mi parul, dulci ca florile ascunse, dulce floare, dulce minune) isi schimba valoarea stilistica si gramaticala, fiind, pe rand, adverb sau adjectiv. Trairea si taina trairii duc la versul nostalgic Si te-ai dus dulce minune. Sentimentul se contureaza in epitetul cu rol de simbol dulce minune, apropierea de fiinta iubita este egala cu miracolul, epitetul devine metafora.

     Folosirea verbelor si a pronumelor in forma populara (nu cata, apucand spre sat, grija noastra n-aib-o nime) sugereaza eternitatea sentimentului iubirii, ce se consuma intr-un spatiu rustic.

     De la Novalis pare sa fi luat Eminescu floarea albastra ce apare ca simbol al iubirii si al nostalgiei infinitului, transformand-o in metafora pentru viata, infinit si dorinte dezvaluite cu vraja.

      Repere critice



     "Eminescu este unul din exemplarele splendide pe care le-a produs umaniatea.El este cel dintâI care a dat un stil sufletului românesc si cel dintâi român în care s-a făcut fuziunea cea mai serioasă a sufletului daco-roman cu cultura occidentală.

      "Garabet Ibrăileanu - Poezii"

     Numai poetul

     Ca păsări ce zboară

     Deasupra valurilor

     Trece peste nemărginirea timpului."

      "Mircea Eliade-Numai poetul"



     "Mintea lui Eminescu lucrează cu ideea originilor lumii,a infinitului,a creatiei,adică cu cele mai înalte concepte făurite de ratiunea omului.Printre acestea,ideea eternitătii stăpâneste mintea sa într-asemenea măsură,încât una din atitudinile cele mai obisnuite ale poeziei sale este considerarea lucrurilor în perspectiva eternitătii.Este,în toată poezia lui Eminescu,o considerare a lucrurilor foarte de sus si foarte de departe,dintr-un punct de vedere care rusinează orice îngustime a mintii,orice egoism limitat.Marea superioritate intelectuală a poetului este una din formele cele mai izbitoare ale manifestării lui si aceea care explică prestigiul atât de covârsitor al operei sale.

      "Tudor Vianu,Caiete critice"

     "A vorbi de poet este ca si cum ai striga într-o pesteră vastă...Nu poate să ajungă vorba până la el,fără să-i supere tăcerea.Numai graiul coardelor ar putea să povestească pe harpă si să legene,din depărtare,delicata lui singuratecă slavă.[...]

     Într-un fel Eminescu e sfântul preacurat al ghiersului românesc [...].Pentru pietatea noastră depăsită,dimensiunile lui trec peste noi,sus si peste văzduhuri.Fiind foarte român,Eminescu e universal."

      "Tudor Arghezi,Cuvânt înainte"



     George Calinescu sustine ca Eminescu e un mare erotic prin gravitate. Asa cum iubeste el, poporul nu iubeste decât o singura data, la vârsta înfloririi vietii barbatesti si a nubilitatii. La Eminescu putem vorbi de o dragoste de pasari albe care strabat eternitatea si se-ntâlnesc din zbor în dreptul unei stele (Tudor Arghezi).

      Poeziile lui Eminescu dovedesc patriotismul si faptul ca poetul este (si) un poet national:

     ...Vis de razbunare negru ca mormântul

     Spada ta de sânge dusman fumegând,

     Si deasupra idrei fluture cu vântul

     Visul tau de glorii falnic triumfând,

     Spuna lumii large steaguri tricolore,

     Spuna ce-i poporul mare, ramânesc,

     Când s-aprinde sacru candida-i vâltoare,

     Dulce Românie, asta ti-o doresc...

      (Ce-ti doresc eu tie,dulce Românie).

     Dar el este si un mare poet universal, prin romantismul sau (dar nu numai prin aceasta); pentru ca poeziile sale contin idei care sunt familiare tuturor oamenilor care le citesc.

      Opera lui Eminescu, poet al visului cosmic si mitologic, îsi are locul propriu nu numai în literatura româna, ci si în cea universala. Generatiile în succesiunea lor îsi transmit ca pe o datorie sacra convingerea, ca Eminescu este cel mai mare poet national. Referindu-se la valoarea creatiei eminesciene - din punctul de vedere a relatiei natioanal - universal - George Calinescu afirma: fiind foarte român, Eminescu este un mare poet universal.

     Mihai Eminescu a fost o personalitate coplesitoare.Ca poet s-a remarcat prin forta de sinteză a izvoarelor autohtone si universale,prin imaginatie bogată si fantezie creatoare,prin înăltarea filosofică si printr-o viziune cosmică si mitologică asupra omului.De asemenea,el a scris si proză,în special fantastică,dar acestea au stat mai mult timp în umbra poeziilor sale,doar în ultima vreme recâstigându-si adevărata lor recunoastere.

     Avem convingerea că dacă mai trăia,sănătos,încă douăzeci de ani el ar fi fost considerat,fără putintă de contestare,ca unul din cei mai mari creatori de poezie din întrega literatură a lumii.

      Bibliografie

      "Editura Dacia - Critică si istorie literară,Cluj 1983"

      "Editura Tineretului - Poezia lui Eminescu, Bucuresti1969"

      "Editura Eminescu - Eminescu - cultură si creatie, Bucuresti 1976"
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles