Mihai eminescu - scrisoarea iii (comentariu)

1x punct

categorie: Romana

nota: 9.59

nivel: Liceu

     Eminescu a scris un ciclu de 5 scrisori fiind niste satire. Tematica acestor scrisori are īn centru motivul geniului. Scrisoarea I dezbate problema geniului savant, Scrisoarea II dezbate problema geniului artist, Scrisoarea III dezbate soarta geniului conducator de popoare.

      Scrisoarea III abordeaza tema patriotismului si a geniului conducator de popoare. Geneza este legat[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Mihai eminescu - scrisoarea iii (comentariu)

     Eminescu a scris un ciclu de 5 scrisori fiind niste satire. Tematica acestor scrisori are īn centru motivul geniului. Scrisoarea I dezbate problema geniului savant, Scrisoarea II dezbate problema geniului artist, Scrisoarea III dezbate soarta geniului conducator de popoare.

      Scrisoarea III abordeaza tema patriotismului si a geniului conducator de popoare. Geneza este legata de perioada de ziarist la "Timpul".

      Punctul de plecare l-a constituit entuziasmul colectivitatii romāne īn momentul independentei de stat din 1877. Eroismul ostasilor romāni misca īn Eminescu adīnci simtaminte inspirīndu-i cel mai valoros poem dedicat patriotismului.

      Compozitia se realizeaza pe principiul antitezei romantice trecut-prezent. Poemul are doua parti:

     -īn prima parte se celebreaza iubirea de patrie si de neam

     - partea a doua este o satira adusa prezentului decazut

      Ca tehnica Eminescu foloseste tehnica savanta a proportiilor. Īn prima parte poetul nu abordeaza direct subiectul bataliei de la Rovine ci īl incadreaza cu momente legendare pentru a sugera valoarea. Plasata īn perioada de crestere a imperiului otoman, batalia de la Rovine a constituit un zid care a oprit expansiunea tuceasca.

      Poemul cuprinde doua momente epico-lirice: trcut si prezent incadrate de un prolog si un epilog.

      Prologul prezinta vertiginoasa crestere a imperiului otoman, ce este explicata simbolic printr-un copac urias a carei umbra untuneca īntreaga lume. Eminescu prezinta aceasta legenda, īnfatisīnd un sultan. Luna se preschimba īn fecioara si sultanul simte cum din inima lui creste un copac al carei umbra cuprinde īntreg pamīntul. Cutremurat, sultanul, se trezeste si interpreteaza visul ca trimis de profet.

      Este prezentata o sinteza poetica a cītorva epoci de crestere realizata sugestiv prin repetitii si enumerari ce creaza impresia puternica de furtuna "an cu an", "neam cu neam"; se face trecerea apoi la realitate si urmeaza momentul evocarii poporului nostru. Prima secventa cuprinde 6 versuri si reda asezarea celor doua ostiri pe cīmpul de la Rovine, urmarind desfasurarea orgolioasa a turcilor avīnd o armata de 100.000 de osteni si pe de alta parte cei 30.000 de romāni. Eminescu abia sugereaza prezenta romānilor. Se sugereaza disproportia dintre armate nu numai numerica ci si sub aspectul tehnicii de razboi.

      Urmatorul episod este dramatic si se defineste prin cuvintele rostite si din atitudinea lor. Īntīlnirea celor doi conducatori este redata pe baza dialogului. Eminescu descrie pe Mircea ca pe un mosneag si īi descrie īmbracamintea. Īn acest dialog se īnfrunta īngīmfarea cotropitorului care n-a cunoscut decīt victorii cu demintatea si īntelepciunea adevaratului conducator care īsi apara "saracia si nevoile si neamul". Mircea este simbolul datinei al ospitalitatii si bunei credinte, dar dīrz prevenitor si demn. La sirul victoriilor enumerate de Baiazid, Mircea prezinta istoria de aparare a tarii īncepīnd cu acel oaspe pīna la orgoliosii romani. Toti conducatorii sīnt simbolizati prin numele lui Darius numit Ispaste. Toti au cerut īn numele stapīnirii "pamīnt si apa" si printr-un joc de cuvinte, poetul desemneaza ironic īnfrīngerea acestor cotropitori, se facura "toti o apa si un pamīnt". Exista īn aceste versuri o sinteza a istoriei eroice a poporului nostru din cele mai vechi timpuri, o sinteza a luptelor pentru apararea tarii si a fiintei neamului. Este prezent īn dialogul lui Mircea si gīnditorul care face distinctie īntre razboaiele de cucerire si cele de aparare si se clarifica ideea de solidaritate a neamului īn apararea teritoriului tarii. De cealalta parte se defineste orgoliul cumplit al lui Baiazid. Trufia celui care n-a cunoscut niciodata īnfrīngerea se exprima printr-o cascada de cuvinte mari.

      Batalia de la Rovine este un tablou plin de dinamism īn care se reliefeaza vitejia, iubirea de patrie dar si virtutile ostasesti. Cei doi conducatori trec īn planul al doilea, īn prim plan fiind ostile. Printr-o aliterare de imagini vizuale si auditive dinamice īntr-un ritm fulgerator poetul evidentiaza tactica de de lupta a romānilor; ei ies surprinzīnd pe dusmani.

      Deschiderea bataliei o realizeaza calaretii a caror desfasurare constituie o surpriza, loviturile lor venind din toate partile cuprinzīnd oastea turceasca. Loviturile lor sīnt īnsotite de zgomotul scarilor de lemn, ritmul este īntr-o crestere continua. Procedeele stilistice subliniaza ideea de furtuna de cataclism. Totul este īntr-un clocot urias ce se reflecta īn peisaje si imagini: grindina, ploaie, cerul se dezlantuie pe pamīnt centrul acestui cataclism este Mircea. Tinta acestui cataclism este īmparatul peste a carui armata se īntinde umbra mortii.

      Partea a doua poate fi considerata un veritabil pamflet politic cu ecouri din prioada publicistica de la "Timpul", avīndu-si izvorul īn sentimentul de profunda deziluzie īn fata falsului patriotism si a demagogiei patriotale. Īn aceasta parte lipseste introducerea si īncepe cu o antiteza "veacuri de aur".

     Despartindu-se de trecut, Eminescu mai lasa sa se auda īnca odata acorduri de neuitat adresīndu-se eroilor trecutului ajunsi la moda īn prezent. Eminescu sesizeaza cu sarcasm ca marile glorii au devenit un prilej nou pe care o alta persoana folosindu-i pe eroii de alta data sa-si acopere nuditatea. Imaginea prezentului este un tablou fiind rezultatul unei selectii critice īn care Eminescu esentializeaza satirizīnd īn mod constient imaginea prezentului si īncepe cu o serie de īntrebari retorice carora nu li se īntrevede nici un raspuns.

      Imaginea Bucurestiului este vazut ca un nou Sybaris. Gloriile se nasc pe strada si la usa cafenelelor politicienii sīnt adevarati panglicari de demagogie. Portretele negative īn care Eminescu exagereaza constient sīnt prezentate īn mod gradat si exprima furia crescīnda. Poetul se opreste asupra portretului liberarului vazut ca o expresie a demagogiei un portret al unicimii care are toate atitudinile de decadere fizice si morale. Portretul parlamentului este vazut ca o adunatura de nebuni din zidirea sfintei bolii o imagine caricaturala o serie de atribute ale decaderii, este prezenta imaginea tineretului decazut. Toti acestia nu vīneaza decīt cīstigul fara munca, īn aceasta lume virtutea este o "nerozie" si "geniul o nefericire".

      Partea a doua se īncheie cu invocarea lui Tepes domnitorul justitial chemat sa-i adune pe totai si sa-i īmparta īn smintiti si īn misei si sa-i bage īn doua temniti si sa dea foc la puscarie si la casa de nebuni.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles