Mihai eminescu - revedere (comentariu)

1x punct

categorie: Romana

nota: 9.22

nivel: Gimnaziu

      Īn caietele manuscrise ale lui Eminescu s-a gasit un material folcloric, cules de poet nou copiat dupa altii, cuprinzīnd, basme, proverbe, cīntece epice si, mai ales, numeroase specii ale poeziei lirice. Intentia lui n-a fost sa publice o culegere populara, cum facuse Alecsandri, ci sa cunoasca prin intermediul creatiei folclorice credintele, obiceiurile si limba poporului, precum si īnt[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Mihai eminescu - revedere (comentariu)

      Īn caietele manuscrise ale lui Eminescu s-a gasit un material folcloric, cules de poet nou copiat dupa altii, cuprinzīnd, basme, proverbe, cīntece epice si, mai ales, numeroase specii ale poeziei lirice. Intentia lui n-a fost sa publice o culegere populara, cum facuse Alecsandri, ci sa cunoasca prin intermediul creatiei folclorice credintele, obiceiurile si limba poporului, precum si īntregul sistem al mijloacelor de realizare artistica elaborat prin veacuri si pastrat prin traditii orala. Īn conceptia lui Eminescu, sursele folclorice ale literaturii culte contribuie īn mod hotarītor la definirea trasaturilor proprii, a specificului ei national.

      Ceea ce aprecia Eminescu īndeosebi la poezia populara era capacitatea ei de a gasi expresia cea mai potrivita, mai simpla si mai naturala a numi gīndul sau a numi sentiment. Influenta populara este evidenta īn multe din poeziile lui Eminescu. El a preluat teme, motive, versuri, ritmuri, armonii, imagini pe care le-a asamblat īn compuneri noi, purtīnd pecetea inimitabila stilului sau. Unele sīnt prelucrari folclorice adaosuri de rafinament īn planul expresiei sau al ideii (Revedere, Ce te legeni, La mijloc de codru, Cartea feciorului din Scirsoarea III etc.), astfel sīnt profund originale, sursa populara cunoscīnd transformari esentiale (Calin - file din poveste, Luceafarul). Īn toata īnsa īntīlnim acea īmbinare inconfundabila īntre glasul poetului si glasul poeziei populare, prin care Eminescu si-a dobīndit timbrul specific. Īn aceasta privinta G. Calinescu facea urmatoarea observatie: "Cea mai mare īnsusire a lui Eminescu este de a face poezie populara fara sa imite, si cu idei culte, de a coborī la acel sublim impersonalism poporan".

      Revedere este prima creatie īn metru popular - trohaic a lui Eminescu, publicata īn "Convorbiri literare" din 1 octombrie 1879, dar scirsa cu cītiva ani mai īnainte. Prin ea se poate urmari ceea ce a dat folclorul lui Eminescu si ceea ce a dat el folclorului. Modelul departat este al lui lui Alecsandri din Doine, dar Eminescu adīnceste intentiile īnaintasului sau caruia īi este superior prin forta poetica, viziune filozofica si tehnica de versificatie.

      Poezia are o alcatuire dialogata īn constructia ei delimitīndu-se doua planuri distincte: al omului si al codrului. Planurile sīnt asezate īntr-o dubla opozitie, opozitia marcata de cele doua īntrebari si de cele doua raspunsuri care-i transforma pe interlocutori īn simboluri ale unor realitati diferite: omul - conditia trecatoare, codrul - eternitate.

      Planul poetului (al omului), mai concis, e predominant interogativ. Formele de adresare ("codrule", "dragutule", "Ce mai faci ?") precum si prezenta exclamatiilor revelatoare ("multa vreme au trecut"; "tu din tīnar precum esti / tot mereu īntineresti") contureaza dominantele sufletesti ale interlucutorului uman. Acesta este familiar, bucuros de revedere, dar surprins de contrastul dintre propria lui īnfatisare si fizonomia parca neschimbata a naturii.

      Planul personificat al codrului, mai extins, e predominant afirmativ, fiind alcatuit dintr-o succesiune de constatari despre ceea ce ramīne ca permanenta īn miscarea naturii: rotatia anotimpurilor: "Iar, eu fac ce fac de mult / Iarna viscolul ascult / Crengile-īmi rupīndu-le / Apele astupīndu-le / Troienind cararile / Si gonind cīntarile / Si mai fac ce fac de mult / Vara doina mi-o ascult" si statornicia stelelor: "Iar noi locului ne tinem / Cum am fost asa ramīnem / Marea cu rīurile / Lumea cu pustiurile / Luna si cu soarele / Codrul cu izvoarele". Pornind de la metafora codrului etern, a temporal, Eminescu prezinta īn poezie codrul ca simbol al vesniciei regenerarii a materiei, al permanentei īn antiteza cu omul trecator, fiinta perisabila: "Numai omu-i schimbator / Pe pamīnt ratacitor". Revedere este asadar o elegie pe tema efemeritatii omului, un cīntec melancolic despre fragilitatea conditiei umane īn fata timpului. Punctul de plecare este doina populara, dar Eminescu rescrie totul din perspectiva poetului romantic cutremurat de spectacolul universului vesnic, ce-l face sa se simte marunt si trecator. Poezia capata astfel un substrat filozofic, care nu mai e de origine folclorica.

      De origine populara sīnt: motivul codrului ca fiinta mitica; dialogul cu natura, originalitatea si familiaritatea stilului trohaic, masura 7 - 8 silabe si rimele perechi, precum si armonia generala a poeziei.

      De origine culta sīnt: rafinamentul expresiv, accentuarea ideii de perenitate a codrulului, amplificarea cosmica a opozitiei om - natura ; viziunea romantica asupra conditiei, sentimentul elegiac.

      Realizīnd o fuziune perfecta īntre sursele populare ale lirismului si cīteva din temele fundamentale ale poeziei si filozofiei europene, caracteristica de baza a īntregii sale creatii, Eminescu a scris una dintre cele mai frumoase poezii īn metru popular.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles