Mihai eminescu - luceafarul (comentariu) 2

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.57

nivel: Liceu

     Luceafarul este publicat īn anul 1883 īn Almanahul Societatii Academice Social Literare "Romānia Juna" din Viena. Revista Convorbiri literare a reprodus versiunea din almanah, iar T. Maiorescu publica poemul īn editia sa de versuri de la sfīrsitul anului 1883. Luceafarul este un poem romantic pe tema destinului omului de geniu. Aceasta idee este prezenta si īn poeziile de tinerete ale lui M. [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Mihai eminescu - luceafarul (comentariu) 2

     Luceafarul este publicat īn anul 1883 īn Almanahul Societatii Academice Social Literare "Romānia Juna" din Viena. Revista Convorbiri literare a reprodus versiunea din almanah, iar T. Maiorescu publica poemul īn editia sa de versuri de la sfīrsitul anului 1883. Luceafarul este un poem romantic pe tema destinului omului de geniu. Aceasta idee este prezenta si īn poeziile de tinerete ale lui M. Eminescu, dintre care amintim Gemenii, Povestea Dochiei si Ursitorile īn care Dochia este simbol al existentei Daciei. Ideea geniului nemuritor īn stele si īn "Povestea magului calator īn stele" si "Peste codrii sta cetatea", īn care prezentarea eroilor ne duce cu gīndul la Luceafarul. Aici el, Zburatorul apare descris: "cu par lung de aur moale, / si cu ochii plini de jale / trestia-l īncununeaza / hainele-i scīntejaza / haine lungi si stravezii / pare un mort cu ochii vii".

      Ideea Luceafarului dateaza de la Berlin, cīnd a citit un jurnal de calatorie a lui Richard Cunici: "Bucuresti si Istambul", "Povestiri romānesti, unguresti, turcesti". Acest jurnal cuprinde si doua basme, culese de Cunici īn Muntenia. Cele doua basme au fost versificate de M. Eminescu sub titlul: "Fata īn gradina de aur", iar al doilea: "Miron si frumoasa fara corp".

      Fata īn gradina de aur: un īmparat avea o fata de o frumusete fara pereche. Ca sa o puna la adapost o duce īmpreuna cu roabele ei īntr-o vale stearpa īntre munti, si o īnchide īntr-un palat cu gradina de aur. De ea se īndragosteste un zmeu, care se metamorfeaza īn stea si sub chipul unui tīnar frumos patrunde īn castel si o invita pe fata sa-l urmeze īn nori, aproape de soare. Fata īl refuza, fiindca o arde caldura soarelui. Zmeul se metamorfozeza apoi īn ploaie si tot sub forma unui tīnar frumos o invita pe fata īn fundul marii. Fata īl refuza din nou, datorita senzatiei de raceala. Īn acest timp un fecior de īmparat afla de frumusetea fetei si ajutat fiind de sfīnta Miercuri, Vineri si Duminica intra īn palat si īi propune fetei sa fuga cu el. Fata accepta. Razbunarea zmeului difera īn basm si īn versificatie. Īn basm zmeul din ochii caruia curg margaritare rastoarna o stīnca peste fata, iar pe fecior īl lasa sa moara īn valea aducerilor-aminte. Īn versificatie M. Eminescu īndulceste finalul, zmeul blestemīnd pe cei doi: "un chin s-aveti de a nu muri deodata".

      Miron si Frumoasa fara corp: Miron este un fiu de cioban caruia ursitoarele i-au harazit(jövendölt) sa doreasca ce este mai de pret īn lume. Miron se casatoreste cu o fata de īmparat, dar aude ca īn lume se gaseste o fecioara fara corp, de o frumusete fara pereche. Pleaca sa o caute, o gaseste si se īndragosteste de ea. Pentru fecioara nu exista īnsa pasiune, patima ei fiind rece, ireala. Miron se īntoarce la sotie, dar nu poate uita vraja Frumoasei fara corp si se stinge de dorul frumusetii pe care nu a putut-o strīnge īn brate. De aici este luata īn Luceafarul nazuinta pamīnteanului, catre idealul, care desi apropiat, ramīne de neatins.

      Elementul comun īn cele doua basme este tragicul destinului omenesc, una si aceeasi drama vazuta sub doua aspecte. Una: suferinta celui care se coboara de la īnaltimea idealului la conditia pamīnteasca. Si al doilea aspect este suferinta pamīnteanului, care alearga mereu catre un ideal de neatins.

      M. Eminescu a ales acest basm, pentru ca a gasit o conceptie proprie despre soarta geniului īn lume, el aflīndu-se sub influenta lui Schoppenhauer. Dupa Schoppenhauer geniul setos de cunoastere doboara īn cercul restrīns al muritorilor, dar nefiind īnteles se īntoarce īn lumea lui.

      Īntr-o fila de manuscrise M. Eminescu face interpretarea Luceafarului: "Īntlesul allegoric ce i-au dat este ca daca geniul nu cunoaste moarte, si numele lui scapa de noaptea uitarii, pe de alta parte aici pe pamīnt nici e capabil a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc".

      Īn cadrul, poemului gasim elemente folclorice legate de structura de basm, de formula, ritual, introductiva: a fost odata. Tot element folcloric este natura conflictului, motivul zburatorului, al elememtelor de descīntec si metamorfozele specifice fabulosului popular. Eroii sunt din lumea basmului ca si portretele lor. Lexicul folosit de M. Eminescu este tipic popular, ca si structura metrica a versului popular de 7-8 silabe.

      Din punct de vedere compozitional poemul este alcatuit din 4 parti, care urmeaza doua planuri: un plan universal, cosmic si un plan uman terestru. Se īnbina īn Luceafarul epicul, fiindca pastreaza scena basmului, cu liricul, īn ea īmpletindu-se elegia cu meditatia filozofica, idila, pastelul terestru si cosmic, descīntecul, metamorfozele, si dramaticul prin succesiunea de scene dialog, intensitatea trairilor sufletesti.

      Partea I. īncepe cu conturarea unei atmosfere tipica basmului, care se situaza īntr-o īndeterminare temporala: "A fost odata ca-n povesti / A fost ca niciodata". Se creaza ideea unui timp fabulos irreversibil. Propozitiile cadrului sunt sporite prin faptul ca īn vecinatatea cerului umanul manifesta tendinta depasirii de sine. Se contureaza portretul eroinei lirice: "o frumoasa fata de īmparat, care se singularizeaza prin originea īmparateasca, prin frumusetea ei si prin aspiratia catre astru. Portretul concentrat are sursa populara, "din rude mari īmparatesti / o prea frumoasa fata".

      Contemplīnd īn fiecare seara Luceafarul simte o atractie fata de acesta "īl vede azi, īl vede mīini / astfel dorinta-i gata". Apropierea īntre ea si Luceafar se petrece īn stare de visare: "iar ea vorbind cu el īn somn". Fata este dominata de nostalgia cerului si ca atare ridicata deasupra semenilor. Luceafarul este vazut īn dimensiuni exceptionale, fapt pe care fata īl pricepe cu toata micimea ei pamīnteana. Luceafarul este vazut de tīnara fata īn sufletul careia se trezeste dorinta ce se īntruchipeaza īn cele doua chemari, care sunt de fapt parca doua descīntece la adresa Luceafarului:

      "Cobori īn jos Luceafar blīnd

      Alunecīnd pe-o raza,

      Patrunde-n casa si īn gīnd

      Si viata-mi lumineaza."

     Raspunsul lui la chemarea fetei semnifica aspiratia pamīnteanului catre absolut si a spiritului superior pentru concret pamīntesc.

      Prima aparitie a Luceafarului este sub chipul unui tīnar "nascut din cer si din mare", fiul cerului si al apelor. Īntruchiparea are la baza mitologia greaca, aparitia i se pare fetei angelica:

      "Parea un tīnar voievod

      Cu par de aur moale,

      Un vīnat giulgi se-ncheie nod

      Pe umerele goale.

      Iar umbra fetei stravezii

      E alba ca de ceara -

      Un mort frumos ai ochii vii

      Ce scīnteie-n afara.

      Paradoxal Luceafarul este "un mort frumos cu ochii vii". Pentru ca īn constiinta muritorilor nemurirea apare tot ca o forma a mortii, dovada: la invitatia Luceafarului de a-l urma īn īmparatia apelor, fata are o senzatie de frig si īl respinge. Apropierea este posibila īntre ei doar īn vis: (23-24)

      "O, esti frumos, cum numa-n vis

      Un īnger se arata,

      Dara pe calea ce-ai deschis

      N-oi merge niciodata:



      Strain la vorba si la port

      Lucesti fara de viata

      Caci eu sunt vie, tu esti mort,

      Si ochiul tau ma-ngheata".

      A doua aparitie a Luceafarului estedemonica, el fiind īnsotit de rumene vapai si de rotirea cerului. Se naste de data aceata din soare si noapte ca un titan ridicat din adīncul haosului. Imaginea lui este clara si limpede: (31-32)

      "Din negru giulgi se defasor

      Marmoreele brate

      El vine trist si gīnditor

      Si palid e la fata

     

Dar ochii mari si minunati

      Lucesc adīnc himeric,

      Ca doua patimi fara sot

      Si pline de-ntuneric.

     El o invita pe fata īn lumea cosmica aratīndu-i perspectiva metamorfozarii īn stea ca si Diana din constelatia Orion (influenta mitologica). Fata īl refuza si de data aceasta: (37)

      "Ma dor de crudul tau amor

      A pieptului meu coarde,

      Si ochii mari si grei ma dor,

      Privirea ta ma arde".

     Īn micimea ei fata nu-l poate pricepe si nu-l poate suporta privirea. Ca urmare al noului refuz ne se dezvaluie odata cu demonismul Luceafarului si titanismul sau, prin gestul extraordinar de revolta īmpotriva ordinii existente, īn care simte apasarea conditiei sale de nemuritor:

      "Tu-mi ceri chiar nemurirea mea".

     Titanismul se manifesta si prin intensitatea iubirii careia el este gata sa jertfeasca nemurirea. De aceea Luceafarul se īndreapta spre Demiurg pentru a obtine dezlegarea de nemurire.

      Se pot urmari semnificatiile poemului din prima parte. Fata de īmparat este fiinta feminina la vīrsta delicata a zburatorului. Ea este simbolul omului comun. Visul fetei semnifica criza puberala, dorinta de realizare prin dragoste rezolvata mitologic prin motivul zburatorului. Dragostea pentru Luceafar semnifica aspiratia spre absolut, dorinta omului comun de a si depasi conditia. Refuzul Luceafarului de catre fata semnifica spaima de nemurire, care pentru om īnseamna moarte si care este de fapt incapacitatea de a-si depasi sfera. Senzatiile de frig si de ardere semnifica revelatiile intiutive ale deosebirii de structura īntre geniu si omul comun.

      Luceafarul semnifica fiinta superioara, geniul. Dragostea pentru fata de īmparat semnifica aspiratia pt. concret. Dragostea dintre fata si Luceafar semnifica atractia contra????. Metamorfozele Luceafarului semnifica capacitatea geniului de a-si fauri alt chip. Iar hotarārea lui de a se sacrifica semnifica dorinta de cunoastere.

      Partea II reda infiriparea iubirii īntre Catalin si Catalina. Aceasta dragoste este simbolul cu care se stabileste rapid relatiile sentimentale īn lumea inferioara. Catalin apare īn antiteza romantica cu Luceafarul: viclean, īndraznet si el īi place Catalinei. Dialogul dintre ei doi este semnificativ pt. preocuparile lor marunte. Catalina este incapabila sa se ridice la īnaltimea Luceafarului, iar aceasta este incapabil sa faca fericita pe cineva, sau sa fie el fericit. Catalin si catalina sunt exponentii individului al acestei lumi, simbolul perechii umane. Lectia de dragoste a lui Catalin este o forma de magie erotica si repezinta manifestarea principiului masculin.

      Refuzul initial al Catalinei este o reactie de orientare si manifestarea principiului feminin. Nostalgia fata de Luceafar semnifica ruptura dintre ideal si real. Acceptarea lui Catalin semnifica revelatia asemanarii de structura si de ideal īntre fiintele apartinīnd acelasi lumi.

      Partea III cuprinde calatoria Luceafarului printre stele si convorbirea cu demiurgul. Avem una dintre cele mai grandioase viziuni cosmice, cosmogonie. Viteza cu care zboare Luceafarul este viteza Luminii: "Porni Luceafarul. Cresteau / Īn cer a lui aripe / Si cei de mii de ani treceau / Īn tot atātea clipe.". Poetul materializeaza, ideile abstractiunile, lucreaza cu ideea originii lumii, a infinitului. Viteza zborului este concretizat prin fulger: " Parea un fulger neīntrerupt / Ratacitor prin ele. ". Avem o calatorie regresiva spre demiurg, el calatorānd spre īnceputul lumii. Avem un peisaj cosmic (69-70): "Caci unde - ajunge nu-i rotar, / Nici ochi spre a cunoaste, / Si vremea-ncearca īn zadar / Din goluri a se naste // Nu e nimic si totusi e / O sete care-l soarbe, / E un adānc asemene / Uitarii celei oarbe.". Imaginea haosului se materializeaza prin vai si dealuri. Umanizarea Luceafarului se realizeaza prin cuvāntul "dor" din versul: El zboara, gānd prutat de dor". Īn aceasta calatorie se dezvaluie firea titanica al lui Hyperion. El calatoreste īn sens regresiv. Traieste īn sens invers istoria creatiei īn acel vid primar dinainte de īnceperea lumii, unde nu exista nici timp, nici spatiu ca doar setea uitarii. Spatiul unde traieste demiurgul este infinitul, neamtul adānc, ca abisul uitarii, caracterizat de groaza propriului vid si de setea de absorbtie. Luceafarul este un urias ce strabate luminile de stele, depaseste creatiunea, e mai presus de spatiu, timp, moarte, si prin aceste asemanari egal cu demiurgul. El este sortit eternitatii care īl oboseste, de aceea el zice: " De greul negrei vecnicii / Parinte, ma dezleaga". El nazuieste catre uman "Reia-mi al nemuririi nimb / Si focul din privire". Dialogul cu Dumnezeu pune si mai mult īn evidenta puterea de sacrificiu al omului de geniu. Cererea Luceafarului este egala cu un act de revolta de nesupunere fata de ordinea existenta. El este capabil sa renunte la nemurire pt. trairea īn iubire a clipei: "Si pt. toate da-mi īn schimb / O ora de iubire...". Luceafarului īi este refuzata cerearea pt. ca el face parte dintr-un īntreg, pe care l-ar descompune ar īnsemna ca īnsusi demiurgul sa se atinga pe sine. Aici apare principiul unitatii totului a lui Schopenhauer: (78) "Noi nu avem nici timp, nici loc, / Si nu cunoastem moarte.". Īn discutia cu demiurgul Luceafarul primeste pt. prima data numele de Hyperion care īn limba greaca īnseamna cel care merge deasupra si care reprezinta omul ca fiinta morala superioara. Īn mitologie Hyperion este considerat fiu al cerului avāndu-l ca tata soarele si mama luna. El este un titan ucis de altii, iar Homer īl considera īnsusi soarele. Dialogul cu demiurgul sublinieaza structura titanica a lui Hyperion. Si aceasta prin dorinta de a se desprinde din lumea eterna cāt si prin posibilitatea de a o īnfrānge legile strictei necesitati autonomice.

      Prin māndrie el traieste drama iubirii de neatins. Demiurgul īl refuza aratāndu-i motive din care sublinieaza nesabuinta???? cererii. Printre acestea geneza Luceafarului si categoriile de timp si spatiu. Cuvāntul demiurgului se bazeaza pe antiteza fundamentara īntre esenta si aparenta. El īi propune soarta conducatorului de osti, care sa aiba (84): " Ostiri spre a strabate / Pamāntu-n lung si marea-n larg " sau īi propune puterea ideala (83): " Vrei poate-n fapta sa arati / Dreptate si tarie?". Dialogul ia sfārsit prin sublinierea de catre demiurg a inutilitatii sacrifiului (85): "Si pentru cine vrei sa mori? / Īntoarce-te, te-ndreapta / Spre-acel pamānt ratacitor / Si vezi ce te asteapta. ".

      Īn cadrul acestei parti demiurgul reprezinta absolutul. Ideea de materie universala, superior organizata. Hyperion este forma individualizata a absolutului. Dorinta lui de a obtine dezlegarea de nemurire reprezinta dorinta de a obtine alta structura. Refuzul demiurgului este imposibilitatea obiectiva de a mai coborā treptele de organizare a materiei universal.

      Consecventa īn atitudinea lui Hyperion ???? ca si geniul are o limita de cunoastere.

      Partea a IV este revenirea la planul terestru. Imaginile sunt paradisiace, specifice universului telluric eminescian: cu luna, tei: (87-88): "Caci este sara-n asfintit / Si noaptea o sa-nceapa; / Rasare luna linistit / Si tremurānd din apa // Si īmple cu-ale ei scāntei / Cararile din crānguri / Sub sirul lung de māndri tei / Sedeau doi tineri singuri; ".

     Asistam la reabilitarea iubirii pamīntesti. Fata lanseaza o noua chemare Luceafarului, de data aceasta modificata: (95). Atitudinea lui Hyperion fata de idila de pe pamānt este o atitudine pasiva, rece: (97) " Dar nu mai cade ca-n trecut / Īn mari din tot īnaltul: ".

      Finalul este tipic Shopenhauriean. Tonul nu este de amaraciune sau de tristete, cu de o seninatate rece a titanului īnfrānt īn avānturile sale, izolat si neīnteles īn superioritatea sa.

      Īn tabloul IV idila pamīnteana semnifica īmplinirea aspiratiei spre fericire a perechii pamāntene. Seriozitatea pasionata a lui Catalin semnifica barbatul īntāmplator, care devine barbat unic prin iubire. Tradarea Catalinei semnifica revelatia Luceafarului asupra timpului ca schimbare. A treia invocatie a Luceafarului semnifica dorinta superstitioasa a fiintei pamāntene de a-si prelungi fericirea prin protectia unei stele cu noroc. Raspunsul final al Luceafarului este de fapt constatarea diferentelor fundamentale īntre cele doua lumi antitetice. Referitor la stilul poemului putem trage concluzia ca este o sinteza a maiestriei artistice eminesciana. Acest stil se caracterizeaza printr-o limpezime clasica la care s-a ajuns prin elaborarea celor cinci variante. Eminescu foloseste adjective putine. Din 390 de versuri apar numai 8 de adjective īn 125 de īntrebuintari. Cele mai des folosite adjective sunt: māndru, frumos, mare, rece.

      Stilul se caracterizeaza printr-o exprimare aforistica. Īn poem gasim maxime sentinte, concepte morale.

      Stilul poeziei se caracterizeaza prin puritatea limbajului. Predomina īn creatie cuvintele de origine latina. Avem 1908 de cuvinte din care 1688 sunt cuvinte de origine latina. Mihai Eminescu valorifica fondul vechi de cuvinte la care adauga rar neologisme. Poemul se remarca prin muzicalitatea versurilor obtinut prin aliteratie. Schema prozodica este invariablia, acem catrene cu masura versurilor de 7-8 silabe si ritmul este iambic.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles