Mihai eminescu - lacul

3x puncte

categorie: Romana

nota: 8.65

nivel: Liceu

Lacul codrilor albastru

Nuferi galbeni īl īncarca;

Tresarind īn cercuri albe

El cutremura o barca.



Si eu trec de-a lung pe maluri,

Parc-ascult si parc-astept

Ea din trestii sa rasara

Si sa-mi cada lin pe piept;



Sa sarim īn lumea mica,
[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Mihai eminescu - lacul

Lacul codrilor albastru

Nuferi galbeni īl īncarca;

Tresarind īn cercuri albe

El cutremura o barca.



Si eu trec de-a lung pe maluri,

Parc-ascult si parc-astept

Ea din trestii sa rasara

Si sa-mi cada lin pe piept;



Sa sarim īn lumea mica,

Īngrasati de glas de ape,

Si sa scap din mīna cīrma

Si lopetile sa-mi scape;



Sa plutim cuprinsi de farmec

Sub lumina blāndei lune -

Vāntu-n trestii lin fosneasca,

Unduioasa apa sune!



Dar nu vine... Singuratic

Īn zadar suspin si sufar

Lānga lacul cel albastru

Īncarcat cu flori de nufar.







      Poezia "Lacul" apare la 1 Septembrie 1876 īn revista Convorbiri Literare apoi,inclusa īn volumul "Poezii" aparut īn 1883.

      Geneza poeziei se afla īn versul "Lānga lacul cel albastru īncarcat cu flori de nufar" din basmul popular "Calin Nebunul". Aceasta imagine se regaseste īntr-o varianta a poemului "Calin (file din poveste)" : "Lānga lacul cel albastru īncarcat cu nuferi mari" devenit "Lānga lacul care-n tremur, somnoros si lin se bate"

      "Lacul" este o creatie lirica de dragoste si de natura, o idila cu elemente de pastel īn care se īmbina sentimentul dragostei pentru fiinta iubita cu adoratia fata de frumusetile naturii.

      Semnificatia textului:

      Titlul exprimat printr-un substantiv comun articulat, numeste locul de visare si de intālnire pentru cei doi indragostiti.

      Tema:

      Poezia exprima dorinta intensa a poetului de īmplinire a visului de iubire.



     Compozitia:

      Aceasta creatie apartinānd Liricii Erotice Eminesciene este structurata īn 5 strofe 3 secvente īn care planul exterior al naturii se cereleaza cu planul interior al trairilor sufletesti ale poetului:

      Prima secventa (strofa I ) este un tablou, cadrul;

      A II-a secventa (strofele II, III, IV ) īnfatiseaza visul de dragoste;

      A III-a secventa (strofa a V-a ) prezinta trezirea la realitate.



      Īn prima strofa se schiteaza un spatiu infinit, sentimental, de dragoste proiectan-du-se īn īntregul univers. Tabloul terestru īl formeaza lacul īncarcat cu "Nuferi galbeni" si codrul, symbol al permanentei, iar planul cosmic īl constitue cerul al carui senin se reflecta īn oglinda apei. Prin verbele: "tresarind" si "cutrmura" se realizeaza personificarea naturii cuprinsa si ea de fiorul emotiei asteptarii. Barca este simbolul locului ocrotitor, unde, īndragostitii īsi pot trai iubirea tainica si pura.

      Imaginea vizuala luminoasa realizata de poet prin epitetele cromatice: "albastru"; "galben" si prin constructia metaforica: "Cercuri albe", sugereaza armonie, limpezime, claritate, seninatate.

      Īncepānd cu strofa a II-a prezenta eului liric se subliniaza prin pronumele personal eu si prin verbe la persoana I singular: "trec", "ascult", "astept". Asteptarea este prezentata de poet ca posibilitate, dovada fiind repetitia adverbului parca: (parca ascult, parca astept). Tot ca posibilitate este sugerat ssi gestul tandru al īmbratisarii prin folosirea verbelor la conjunctiv: "Ea din trestii sa rasara / si sa-mi cada lin pe piept ".

      Pronumele personal ea nu individualizeaza fiinta iubita ci īntareste valoarea de symbol a frumusetii feminine īntruchipata de cea care este asteptata sa rasara misterioasa din trestii ca o minune a apelor.

      Strofa a III-areda prin verbele "sa sarim", "sa scap"dorinta eului liric de a trai vraja iubirii "īn lumi preamica". Prin personificarea "Īngānati de glas de ape", apa devine faptasa bucuriei īndragostitilor.

      Strofa a IV-a este dominata de farmecul iubirii care se īmbina īn īnchipuirea poetului cu splendoarea naturii data de lumina luniii, de fosnetul vāntului si de glasul apei. Trairea eului liric se cominica prin imagini vizuale, auditive si de miscare. Senzatia de vis de ireal este reliefata tot prin verbe la conjunctiv. Folosirea verbelor "sa plutim" la persoana I plural sugereaza refacerea cuplului initial prin posibila aparitie a iubitei.

      Imaginile auditive sunt constituite de armonia miscarii vāntului si a apei sugerate de verbele: "fosneasca" , "sune" , de adverbul "lin" si de adjectivul "unduioasa" folosite ca epitete.

      Semnul exclamarii de la sfārsitul strofei marcheaza momentul de maxima intensitate a emotiilor traite de eul liric visānd la īmplinirea dragostei.

      Īn strofa a V-a, finala, visul ia sfārsit si eul liric revine la o realitate trista, dure-roasa deoarece realizeaza ca totul a fost doar fictiune. Noua stare de spirit a acestuia se evidentiaza prin verbele: "nu vine" ; "suspin" ; "sufar", prin adverbul "īn zadar" si prin adjectivul, epitetul "singuratic".

      Punctele de suspensie din versul "Dar nu vine..." invita la meditatie asupra frumusetii clipelor pe care le-ar fi petrecut īndragostitii. Visul este īntrerupt brusc, la fel si discursul liric, iar vraja asteptarii se risipeste.

      Poezia este construita simetric, atāt in prima strofa cāt si īn ultima contureaza imaginea lacului albastru īmpodobit cu "flori de nufar", dar lipsa determinantului "codrilor" si epitetului "galben" īngusteaza perspectiva, reducānd totul la concretul banal si apasator.

      Poezia are o armonie deosebita, muzicalitatea fiind realizata prin aliteratie si asonanta.

      Aliteratiile contin repetarea silabei "sa"(sa sarim) si a consoanei "s" (sa nu-mi scape). Asonantele sunt realizate prin accentuarea vocalei "A" (unduioasa, apa).

      Pentru a spori armonia versurilor acestor doua figuri de stil li se alatura rima de tip "aBcB" īn care rimeaza verusl al II-lea cu al IV-lea, ritmul trohaic, si masura de opt silabe.

      Poezia "Lacul" este o opera lirica īn trucāt Eminescu sugereaza o anumita atmosfera poetica subiectiva, printr-o usoara seninatate si calma resemnare, desi el surprinde un moment de iubire neīmplinita. Prezenta eului liric, exprimarea unor sentimente profunde si sincere īn mod direct, sunt alte argumente pentru sustinerea afirmatiei ca acest text literar apartine genului LIRIC.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.