Mihai eminescu - glossa (rezumat)

1x punct

categorie: Romana

nota: 9.20

nivel: Liceu

     Glosa este o poezie cu forma fixa, alcatuita dintr-un numar de strofe egal cu numarul versurilor din prima strofa. Începând cu a doua strofa se comenteaza fiecare vers al strofei-tema, ultima reluând, ca o concluzie, pe prima in ordinea inversa a versurilor.

     Poezia lui Eminescu reprezinta o culme a creatiei sale. Prin continut, poemul are valoare filozofica, gnomica, cons[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Mihai eminescu - glossa (rezumat)

     Glosa este o poezie cu forma fixa, alcatuita dintr-un numar de strofe egal cu numarul versurilor din prima strofa. Începând cu a doua strofa se comenteaza fiecare vers al strofei-tema, ultima reluând, ca o concluzie, pe prima in ordinea inversa a versurilor.

     Poezia lui Eminescu reprezinta o culme a creatiei sale. Prin continut, poemul are valoare filozofica, gnomica, constituindu-se intr-un adevarat cod de cunoastere, de etica, cu valoare de generalizare maxima.

     Motivul central este al lumii ca teatru asociat cu ideea dezolarii; iar detasare, izolarea, indiferenta sunt atitudini pe care poetul le asimileaza fiintei ce depaseste nivelul omului comun.

     Desi Eminescu se autodefineste ca fiind poet romantic, maiestria artistica a acestei creatii consta tocmai in clasicitatea ei, ce reiese in primul rând din respectarea regulilor pe care le impune o poezie cu forma fixa.

     Inca din prima strofa, considerata strofa-tema a poeziei, unde verbele sunt puse la "prezentul-etern ", cititorul intra in contact cu adevaruri general-valabile, exprimate 2 cate 2.

     Ca si in "Scrisoarea I", "Revedere", sau "Oda (in metru antic)" poetul mediteaza asupra perisabilitatii timpului:

      "Vreme trece, vreme vine

      Toate-s vechi si noua toate"

     Cea de-a doua strofa contine codul de reguli si sfaturi conform carora cel mai important lucru este cunoasterea de sine si respingerea fericirii efemere. Pentru a atinge aceste idealuri, drumul vietii trebuie mereu luminat de ratiune.

     Detasarea "rece" a celui care s-ar reîntoarce in nepasarea lui înalta se sprijina pe atributul gândirii, a carei cumpana stabileste echilibrul intre rational si irational:

      "Nici încline a ei limba

      Recea cumpan-a gândirii

      Înspre clipa ce se schimba

      Pentru masca fericirii..."

     Fericirea este "masca" si e trecatoare precum "clipa ce se schimba" caci se naste din moartea gândirii.

     Lumea ca teatru este o tema schopenhaueriana si conduce spre ideea izolarii ("Tu in colt petreci in tine") prelucrata in numeroase creatii eminesciene. Ca si in finalul "Luceafarului", lumea este vazuta ca o imensa scena de teatru spre care omul de exceptie priveste ca spectator.

     Revenind apoi in strofele 6 si 8, aceasta idee devine laitmotivul poeziei. Intr-un univers in care doar mastile se schimba: "Alte masti, aceeasi piesa / Alte guri, aceeasi gama". Poetul isi lanseaza îndemnurile: "Amagit atât de des / Nu spera si nu ai teama".

     O alta idee schopenhaueriana este aceea a prezentului etern: "Viitorul si trecutul / Sunt a filei doua fete". Singura clipa sigura a existentei este prezentul, fiindca trecutul nu poate fi reconstituit, iar viitorul este imprevizibil.

     Critica societatii se face simtita cu precadere 7 si 9, unde satira este expresia indiferentei, a unui adânc dispret: "Nu spera când vezi miseii / La izbânda facând punte / Te-or învinge nataraii / De ai fi cu stea in frunte". Simtind ca autocontemplatia este o modalitate certa de a ajunge la o liniste sufleteasca totala, poetul sugereaza pastrarea acestei atitudini indiferent de circumstante: "De te-ating, sa feri in laturi / De hulesc, sa taci din gura".

     Ultima strofa, care este o reluare a celei dintâi, dar in care versurile sunt asezate in ordine inversa celei initiale, codul de reguli si sfaturi etice devine mai evident datorita faptului ca acum versul cu valoare emblematica: "Tu ramai la toate rece" se afla la început.

     In ceea ce priveste stilul, acesta este caracterizat de limpezime si armonie. Claritatea reiese tocmai din simplitatea limbajului; poetul apeleaza la epitete, simboluri, metafore, numai când intentioneaza sa releve in mod deosebit o idee.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles