Mihai eminescu - floare albastra

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.01

nivel: Liceu

     Publicata în revista Convorbiri literare din 1 apr. 1873, împreuna cu Înger si demon, Floare albastra apartine poeziilor celor "mai putin întelese" si aceasta "din cauza desavârsitei lor gratii" (Perpessicius). Aceeasi predispozitie romantica resuscita imaginarul poetic, în cautarea infinitului, a unei gingasii în stare sa atenueze durerea, nefericirea naturii umane. Spiritul sceptic, dezamag[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Mihai eminescu - floare albastra

     Publicata în revista Convorbiri literare din 1 apr. 1873, împreuna cu Înger si demon, Floare albastra apartine poeziilor celor "mai putin întelese" si aceasta "din cauza desavârsitei lor gratii" (Perpessicius). Aceeasi predispozitie romantica resuscita imaginarul poetic, în cautarea infinitului, a unei gingasii în stare sa atenueze durerea, nefericirea naturii umane. Spiritul sceptic, dezamagit al tânarului poet nu refuza trairea vietii, chiar daca stie ca viata este o iluzie, un vis al mortii eterne, cum va scrie în Împarat si proletar, publicata un an mai târziu.

     Poezie a regretului, a tânjirii dupa o iubire pierduta si cu atât mai pregnant exprimata, Floare albastra dezvaluie, prin constructia-i ingenioasa si subtila, dar si naturala, minunile inefabile ale dragostei inocente, tineresti într-o natura mirifica, salbatica, neprihanita. Dragostea, ca traire extatica, îsi dezvaluie însa omenescul alcatuirii ei, aratându-se a fi pieritoare, ca tot ce este omenesc. În acest fel înteleasa, se poate dezlega si enigma constructiei poeziei, care se termina cu un vers aparent ilogic, cum a parut multor comentatori ("Totusi este trist în lume"). Acest "totusi" presupune o constructie conjunctionala (cu toate ca, desi), care ar introduce o ipotetica propozitie (= poezia însasi) si contine împrejurarea ce ar putea împiedica nefericirea existentei umane. Iubirea, atât de ingenua si ademenitoare, propusa de fata ca solutie a realizarii fericirii prin mijloace simple ("Nu cata în departare / Fericirea ta, iubite!"), se vadeste iluzorie. Viata este vis, o iluzie a mortii. Dar iluzia aceasta, cât de scurta ar fi, poate capata o vibratie si o pondere aparte prin iubire. De aceea, vraja iubirii merita surprinsa, sugerata macar acum, când poetul nu ajunsese la ataraxia Luceafarului, nici la indiferenta stoica din Glossa.

     Poezia apartine, ca si Luceafarul, "liricii rolurilor"(T. Vianu), având doua planuri ale enuntarii, dispuse dupa o simetrie compozitionala ce tine seama de o logica a sentimentului, dar si de logica artistica a reliefarii, realizata prin contrast. Din cele paisprezece catrene doar trei - al patrulea si ultimele doua - sunt scrise din perspectiva eului liric si ele reprezinta un comentariu diferit conturat, în functie de evolutia sentimentului de iubire. În aceste diferente de percepere a mesajului iubitei se tes extraordinare intuitii de psihologie simbolica. Poetul construieste cu maiestrie cele patru secvente ale poeziei (acelasi numar ca si în compozitia Luceafarului!), pe care le distinge prin lexic, tonalitate, timpuri verbale.

     Prima secventa, cea a reprosului adresat de fata iubitului cu preocupari înalte, oarecum oculte, reprezinta o pitoreasca încercare de distragere, dar si de captare a atentiei. Atribuind fetei o mentalitate comuna, prin rezistenta manifestata fata de interesele lui neobisnuite: magie, istorie veche, natura (Zoe Dumitrescu-Busulenga), poetul o particularizeaza prin limbaj, colocvial, afectiv dar si elevat, metaforic. Nu o ipostaza feminina umila se construieste, ci imaginea femeii tandre, genuin pragmatice, îngrijorate de zadarnicia preocuparilor iubitului, preocupari ce pot ameninta dragostea, dar si fericirea însasi a barbatului. Comentariul acestuia denota aceeasi ingenuitate (de care se contaminase), prin recunoasterea echivoca si în registru lingvistic sentimental a justetii reprosului.

     Secventa cea mai ampla este aceea a invitatiei ("Hai în codru cu verdeata") la dragoste într-un peisaj simbolic, maiestuos si protector, continând deopotriva elemente masculine si feminine, adica soliditate, înaltime (stânca), lumina (ochi, bolta), dar si mladiere (trestie) si abis (prapastie). Comuniunea erotica se va putea împlini în aceasta natura sugestiv erotizata si întregitoare a fiintei androginice, mai vadit exprimata în poezia Dorinta (1876). Din perspectiva femeii se proiecteaza un ritual al dragostei, cu momentele si gesturile-i reprezentative, surprinse într-o desfasurare gradata, nuantata. Detaliile au semnificatie psihologica si rezonante estetice. Nimic nu e pus la întâmplare. Prima si ultima strofa a înfatisarii dragostei coincid, deosebindu-se în nuante. Dragostea începe cu rostirea, de catre barbat, a povestilor, a minciunilor pe care femeia le asculta cu încântare, verificând în gluma dragostea partenerului: "Eu pe-un fir de romanita / Voi cerca de ma iubesti". Nu ce spune barbatul conteaza, ci muzica sufletului continuta în rostirea lui. Daca ea tace, vorbind doar prin gesturi gingase, naiv voluptuoase, în ultima strofa, la despartire, la "al portii prag", în întunecime (imagini metaforice), ambii parteneri vor vorbi nepasându-le de lume. Dragostea înseamna depasirea timpului lumesc, istoric. Iar astrul care o tuteleaza, consfintindu-i transcenderea, e luna noptii de vara.

     Dar pentru a ajunge aici, iubirea parcurge câteva trepte, implicând gesturi de eterata senzualitate, toate ademenitoare pentru barbat. Femeia urmeaza o strategie de strengareasca voluptate, purcede la o irezistibila "asediere" a celui aflat în expectativa. Si aici derularea versurilor respecta imaginarul antitetic specific romantismului. Astfel, unui amanunt vag impudic ("Voi fi rosie ca marul") i se gaseste o vicleana explicatie ("de-a soarelui caldura"), pentru ca, apoi, sa i se atenueze sugestia de senzualitate printr-un gest vaporos, de o încurajatoare intimitate serafica ("Mi-oi desface de-aur parul / Sa-ti astup cu dânsul gura"). Treapta urmatoare vibreaza de alte intentii, spuse într-o doara, cu o gratie umoristica, la limita dintre joaca si voluptate. E multa feminitate aici: "De mi-oi da o sarutare, / Nime-n lume n-a s-o stie...". Intimitatea sporeste o data cu ivirea lunii, care îi gaseste îmbratisati. Întoarcerea din locul înalt al dragostei (dragostea la Eminescu înseamna, în multe poezii, spiritualizare) spre sat "în vale" reprezinta o coborâre din cerul înalt al iubirii; momentul contine supreme delicii ale intimitatii, favorizate de boltile de frunze. Sarutarile dulci, asemanate "florilor ascunse", sunt nepretuite, ametitoare. Atingerea produce mistice frisoane ("Când pipai un trup omenesc", spunea Novalis, " ating cerul"). Verbul la gerunziu, apucând, slujeste si el la crearea impresiei de abandon, de levitatie pe care dragostea o degaja.

     De la verbele viitorului din aceasta parte, autorul introduce, în ultima secventa, enunturi cu verbe la timpuri diferite, stârnind contrarietate. Jocurile perspectivelor temporale, în succesiunea lor, ajuta la descifrarea sensurilor, a atitudinilor lirice. La o lectura atenta se percepe o identificare a celor trei forme temporale (perfect compus, imperfect si prezent), care includ de fapt si viitorul din sectiunea anterioara. Trecutul e trait cu intensitate în prezentul constiintei, prezent ocupat de melancolia iubirii trecute, care nu putea sa aiba, în fapt, alta desfasurare sau alt destin. Este un regret filozofic, al unui spirit ce stie sa-si savureze iluziile. Între filozof si traitor se creeaza o prapastie, chiar daca neantul (moartea) îsi trimite mesagerii. Tristetea si bucuria se împaca în boltile de frunze ale imaginarului eminescian, smaltuit de lumina lunii, "doamna noptilor si-a mortii".
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles